883792_wheat_frame.jpg

Sistematica. Origine. Soiuri de orz

Sistematica

Formele cultivate de orz apartin unei singure specii, Hordeum sativum Jenssen (sin. cu H. vulgare L.) cu patru convarietati, din care doar doua sunt importante pentru cultura:

– convarietatea hexastichum Alef orzul pe şase randuri cunoscut sub denumirea de “orz” (fig. 1.3.1.) la care toate cele trei spiculete, de la calcaiul de rahis, sunt fertile, astfel incat, la fiecare calcai de rahis se gasesc trei boabe. Spicele au boabele dispuse frecvent pe şase randuri. In cazul varietatiilor cu spice laxe, spiculetele laterale de pe cele doua parti ale rahisului se suprapun rezultand “orzul pe 4 randuri”.

– convarietatea distichum Alef orzul pe doua randuri, cunoscut sub denumirea de “orzoaica” (fig 1.3.2.), la care numai spiculetul central este fertil, astfel incat, la fiecare calcai de rahis se formeaza doar un bob. Spiculetele laterale sunt sterile şi au un grad diferit de dezvoltare al elementelor florale.

Spicele au in acest caz, doar doua randuri de boabe (pe fiecare parte a rahisului cate unul).

Boabele de orz se deosebesc de cele de orzoaica dupa simetria lor si dupa aspectul setei (penei) bazale.

La orzoaica, boabele, datorita creşterii şi dezvoltarii lor libere şi nestanjenite de spiculetele sterile laterale, sunt simetrice, au canelura dreapta, iar marimea lor este uniforma.

La orz, numai boabele din mijlocul tripletei sunt simetrice şi au canelura dreapta.

Boabele laterale sunt asimetrice, la baza canelura este uşor torsionata, datorita stanjenirii creşterii lor de catre bobul central. Astfel, la orz, raportul intre boabele simetrice si cele asimetrice este de 1:2.

Seta (pana) bazala aflata la baza bobului in canelura, la orzoaica, are perişorii mai lungi decat la orz (fig. 1.3.3., dupa GH. BILTEANU, 1989).

Cele doua convarietati cuprind mai multe varietati care se deosebesc intre ele dupa imbracarea bobului in palei, compactitatea spicului, felul aristelor, culoarea spicului, latimea glumelor.

Soiurile de orz cultivate la noi apartin varietatilor palidum(spic lax) si parallelum(spic compact) iar cele de orzoaica varietatiilor nutans (spic lax) si erectum (spic compact). Toate cele patru varietati mentionate mai sus sunt cu bob imbracat, de culoare galbena, cu ariste dintate (aspre).

Originea

Specia de origine a orzului este considerata H. agriocrithonAberg, iar a orzoaicei H. spontaneum C. Koch.

Centrele de origine dupa Vavilov (1928) sunt:

– Centrul est – asiatic, (dupa Tibet pana in Japonia) unde s-a format orzul cu 6 randuri din H. agriocrithon;

– Centrul vest – asiatic (Orientul Apropiat) unde s-a format orzoaica din forma salbatica H. spontaneum;

– Centrul african (etiopian) unde se intalnesc forme cu 6 şi 2 randuri ca şi forme intermediare, de culori diferite a speciilor (L. MUNTEANU şi colab., 1995).

Soiurile de orz şi orzoaica cultivate in tara noastra prezentate in tabelele 1.3.6. şi 1.3.7. (Lista oficiala a soiurilor din Romania pentru anul 1997) apartin formelor de toamna si de primavara.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *