1287303_lentils_1.jpg

Puterea de incoltire (germinare) a semintelor

Semintele proaspete, sanatoase, bine formate si bine pastrate, incoltesc toate 100%. Cu timpul insa, ele isi pierd puterea de incoltire. Durata puterii de incoltire depinde de soiul semintelor, varsta lor si conditiile in care au fost recoltate si pastrate. Semintele incoltesc toate cand se recolteaza atuni cand sunt bine coapte si pe timp frumos si cand sunt pastrate intr-un loc uscat si la adapost de lumina, insecte sau rozatoare precum soareci.

La umezeala, semintele de legume fermenteaza, se incalzesc si incoltesc inainte de vreme.

Chiar si la speciile care isi pastreaza mult timp puterea de incoltire(sfecla, anghinara, castravetele, cicoarea) nu este totuna daca intrebuintam o samanta noua sau una veche.

Incoltirea semintelor vechi este nesigura, anevoioasa si neregulata. Ea da nastere la plante slabe care nu sunt in stare sa reziste la intemperii.

Cum putem deosebi o samanta veche de una noua? Infatisarea, culoarea, mirosul sunt semne de recunoastere. De exemplu, samanta noua de varza este rosie negricioasa, cea veche este cenusie sau alburie. Samanta noua de ardei este galbena ca aurul, cea veche se inegreste. Tot asa si samanta de patlagele vinete. La morcov, patrunjel nu putem cunoaste samanata noua de cea invechita.

Numai incercarea puterii de incoltire a semintei este mijlocul cel mai sigur de a ne convinge daca semintele incoltesc toate sau in ce masura incoltesc. Aceasta incercare trebuie facuta mai ales la semintele cumparate, dar si la cele produse de cultivator, caci o pastrare nepotrivita le poate vatama puterea de incoltire.

Incercarea puterii de incoltire poate, in multe cazuri, sa fie facuta cu destul de multa usurinta. Pentru semintele mai mari, intrebuintam un vas plin cu pamant cernut sau cu nisip in care infingem semintele de incercat, avand grija sa le udam potrivit. Dupa marimea semintelor si a vasului infingem 20, 50 sau 100 de seminte acoperindu-le cu un strat subtire de pamant, frunze sau balegar bine putrezit si cernut. Ca sa fim scutiti de a le uda permanent putemm pune vasul intr-o farfurie cu apa. Apa se suie usor prin paman din vasul pe care il inmoaie, asa cum patrunde apa intr-o bucatica de zahar sau cerneala intr-o foaie de sugativa.

Incercarea se face intr-o camera incalzita, intr-o sera sau cu pat cald. Intre 25-30 grade se incoltesc mai toate semintele de legume.

Se poate grabi incoltirea tinand semintele ceva timp in apa calduta inainte de a le pune in pamant. Se intrebuinteaza si germinatoare speciale pentru incoltirea semintelor. Pentru semintele mai marunte se poate intrebuinta o farfurie si o foaie de sugativa, postav sau carpa, tunuta mereu umeda si in indoiiturile carora se pun un anume numar de seminte.

Se poate face controlul incoltirii semintelor si in etuve cu caldura si umezeala potrivite. Aici semintele sunt tinute la 15-25 grade dupa felul lor si umezeala specifice soiurilor.

Nu este nevoie, cum se credea mai inainte, caldura sa fie intotdeauna aceeasi, caci nici afara in natura temperatura nu este aceeasi in tot timpul incoltirii. Se pun pe o hartie sugativa potrivita cate 100 de seminte de la fiecare leguma si se aseaza pe rafturile etuvei. Semintele cu coaja tare se inmoaie mai intai in apa calduta. Se controleaza din 2 in 2 zile spre a se insemna puterea de incoltire a fiecarui soi de seminte.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *