altoire.jpg

Plantarea altoilor si cresterea unitara a tesuturilor

Gapitolul precedent a tratat cu insistenta notiunea de cambiu, adica singurul tesut capabil si dispus de concrestere in cadrul altoirii. In continuare vor fi expuse cateva conditii suplimentare pe care trebuie sa le indeplineasca acest tesut in vederea altoirii. De regula, in momentul altoirii portaltoii sunt bine fixati in sol, avand asigurata hranirea cu apa si saruri minerale. Asadar, ei constituie un organism perfect functional si sanatos in acelasi timp.

Trebuie sa vedem acum ce se intampla cu tesuturile altoiului care a fost prelevat de la planta-mama si, uneori, depozitat o perioada mai lunga de timp. Am fi tentati sa admitem ca viata lastarului desprins de planta-mama care ?i asigura hrana este in pericol. Acest lucru este chiar o realitate, daca lastarul prelevat este lasat la voia intamplarii. O depozitare corespunzatoare a lastarilor-altoi este de, natura sa inlature acest pericol. Conditiile de depozitare includ spatii racoroase, intunecate si umede. Dintre toate, aportul de apa este o conditie esentiala pentru mentinerea in viata a tesuturilor.

Cu toate acestea, perioada critica a mladitei-altoi incepe cu adevarat dupa ce altoirea propriu-zisa a avut loc. Acum exista pericolul ca factorii externi (caldura, vantul) sa produca uscarea altoiului inainte ca acesta sa inceapa sa faca o Iegatura cu tesuturile portaltoiului si deci sa aiba acces la posibilitatile de hranire oferite de acesta. Abia cand cei doi parteneri au stabilit reciproc o Iegatura prin formare de noi tesuturi, cu ajutorul asa-numitelor poduri de parenchim, poate incepe transportul apei de la portaltoi la altoi. Aceasta ..conducta de urgenta” rSmane intacta pana ce tesuturile de

cambiu se unesc si permit formarea unor punti lemnoase prin dezvoltarea de celule noi. Odata aceste punti lemnoase stabilite, ele preiau transportul apei. Pentru ca toate acestea sa se realizeze, este necesara respectarea unei conditii esentiale: altoii vor fi aplicati pe portaltoi inainte ca mugurii sa inceapa sa iasa din inactivitate. Explicatia acestui fapt este aceea ca mugurii porniti sa se deschida impiedica formarea corespunzatoare de calus la punctul de altoire. Astfel. o crestere unitara a tesuturilor celor doi parteneri nu mai poate avea loc.

Cruppe concluziona, in 1975 – in urma cercetarilor intreprinse asupra altoirilor la cires si prun cu muguri in diverse faze de dezvoltare – ca innobilarea trebuie facuta primavara, cat mai devreme posibil, deoarece conditiile pentru o formare timpurie de calus sunt oferite numai in cazul unei inactivitati simultane a mugurilor. Aceasta recomandare de care practicianul trebuie sa tina seama a fost confirmata si de un experiment norvegian (Maage, 1978) facut pe cires. Faza de cea mai adanca inactivitate a mugurilor este insa in septembrie si octombrie (la cires cu un caracater mai pronuntat decat la visin), adica cu mult mai devreme decat se considera pana atunci. Atingerea unui anumit grad de inactivitate a mugurilor este determinate de o substantia inhibitoare proprie plantei si care se numeste acid abscisin (ASA). Rezultate foarte bune obtine si Cerny (1969), prin altoiri facute intre septembrie si mijlocul lui noiembrie. Rezultate sau imbunatatit cu 60-70%.

In procesul de altoire trebuie urmarita cu atentie existenta apei necesare in lastarul altoi. In timp ce tesuturile, in timpul iernii. au necesitati adaptate sta-diului de inactivitate in care se afla, lastarul infrunzit se gaseste intr-un maxim de prestatie. Orice interventie va avea efectele unui soc brutal care nu poate fi depasit decat printr-un transplant foarte rapid de la planta-mama la portaltoi. In plus, partile altoiului care nu sunt necesare, dar care impulsioneaza pierderea de apa trebuie indepartate imediat dupa prelevare. Din aceasta categorie fac parte In primul rand frunzele. Cand Tntrun capitol viitor referitor la altoirile de vara veti intalni indicatia de a folosi doar un altoi suficient de matur, sa va amintiti si motivul: lastarii maturi elimina mult mai putina apa decat cei verzi. Lastarii ofiliti sau cu inceput de uscare nu ofera nici un r ezultat, precum si cei degenerati. O indicatie pentru aceste afectiuni o ofera culoarea maro a inelului de cambiu sau a unei parti din acesta. Lastarii samantoaselor sunt mai sensibili decat cei ai samburoaselor.

Mai exista o serie de alti factori care pot influenta dezavantajos capacitatea de diviziune celulara a cambiului. Acestia vor fi nominalizati in alt capitol. Acum s-a insistat asupra unor aspecte singulare pentru a arata neccsitatea transplantarii doar a tesuturilor sanatoase. Aceasta conditie trebuie sa o indeplineasca in primul rand altoiul, in sensul ca tesuturile sale trebuie obligatoriu mentinute in viata in timpul ce trece de la prelevare la aplicarea pe portaltoi. Cambiul portaltoiului poate si el suferi din cauza factorilor externi atunci cand este dezvelit in vederea altoirii. Din aceasta cauza este indicat ca taierile necesare la o altoire sa fie facute cursiv, fara pauze prelungite intre o taiere ¦ si urmatoarea.

Experiente recente au demonstrat ca tratamente speciale aplicate organelor destinate altoirii reusesc conservarea tesuturilor timp mai indelungat. In fine, se reaminteste necesitatea realizarii unui contact strans intre tesuturile de cambiu ale altoiului si portaltoiului. Pentru aceasta, zonele de altoire vor fi bine stranse cu rafie sau cu alte mijloace de legare. Dupa ce toate operatiile impuse de activitatea numita altoire au fost incheiate. in ,,incaperea climatizata” care s-a format prin asamblarea etansa a cuplajului altoi-portaltoi acesta incepe sa conlucreze.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *