1097089_onions_and_garlic.jpg

Caractere si particularitati biologice la ceapa

In conditiile de clima din tara nostra, ceapa este o planta erbacee, bienala (ceapa de apa si ceapa ceaclama) sau trienala (ceapa de arpagic).

Caractere botanice:

Radacina: in momentul germinarii semintelor apare radicela care traieste pana la aparitia primelor frunze adevarate. In acest moment se formeaza discul tinerei plante pe care apare un numar de 30-70 radacini fibroase si albicioase. Inradacinarea este in general superficiala la adancime de 30-40 cm.

Tulpina: este reprezentata de discul (portiunea tare de la baza bulbului). Pe partea inferioara sunt prinse radacinile, iar pe partea superioara se afla mugurii vegetativi si frunzele.

Frunzele: imediat dupa incoltirea semintei apare la suprafata solului frunza cotiledonala filiforma, indoita, varful inca ramane un interval de timp ingropat in pamant, legat de samanta, iar treptat frunza se indreapta, ca dupa cca o saptamana sa apara prima frunza adevarata, continuandu-se la intervale de cca 5 zile formarea urmatoarelor frunze. Frunzele de la partea bazala, la locul de insertie pe disc, se ingroasa, mai tarziu formand bulbul, iar la suprafata solului sunt cilindrice, fistuloase, inguste, de culoare verde-albastruie, cu epiderma neteda si lucioasa, acoperite cu pruina. In functie de cultivar, plantele formeaza 10-15 frunze.

Bulbul: pe masura ce plantele isi dezvolta un aparat asimilator bogat, trec la formarea bulbilor. Frunzele la baza lor se modifica, devin si suculente, in ele depozitandu-se substante hranitoare de rezerva ale plantei. Pe disc, in interiorul bulbului, se formeaza unul sau mai multi muguri, grupati cate 2-3, inveliti laolalta in 2-3 frunze ingrosate, formand asa-zisele inimi ale cepei. La exterior, bulbii sunt acoperiti cu frunze subtiri, membranoase, uscate la maturitate, a caror culoare variaza cu soiul de ceapa. Forma si marimea bulbilor depinde de cultivar (soi sau hibrid), de agrotehnica aplicata si de factorii de vegetatie. In general, bulbul de ceapa are forma mai mult sau mai putin apropiata de cea sferica sau ovoida, greutatea variind de la cateva grame (la arpagic), pana la 300g. Exista si bulbi care ajung la greutatea de 600-800g, dar in cazuri mai rare.

Particularitati biologice:

Germinatia si rasarirea: semintele de ceapa germineaza la temperatura de 3-4o C (rasarirea are loc la 30-40 zile). Temperatura optima de germinare este de 19-24o C (rasarirea are loc in 6-12 zile).

Dupa germinarea semintelor, plantele de ceapa prezinta unele particularitati care sunt specifice numai acestei specii. Astfel, cand rasar plantele de ceapa, apare mai intai la suprafata solului un cot al fiecarei plantule, care nu este altceva decat o indoitura sub frma de genunche a frunzei cotiledonale. Prin crestere, in mod normal este tras afara din pamant varful plantulei. Tegumentul seminal ramane fixat pentru un timp in varful plantulei (frunzei cotiledonale) si daca solul are crusta puternica varful plantulei intampina rezistenta mare si nu reuseste sa iasa afara cu tegumentul seminal fixat de el.

Datorita activitatii puternice a tesuturilor de crestere situate in special in cele doua zone ale cotului fiecarei plante, este scoasa din pamant radacina plantulelor.

Aceasta particularitate a rasaririi plantelor de ceapa prezinta o deosebita importanta pentru practica cultivatorilor si impune alegerea pentru insamantarea semintelor de ceapa a unor terenuri cu sol usor si cu structura buna, astfel ca sa nu formeze in nici un caz crusta puternica.

Dupa rasarire pot fi distinse cinci faze mai importante de crestere a plantelor.:

Faza I dureaza 8-10zile de la rasarire, timp in care plantele sunt considerate ca parazite pentru ca traiesc pe seama substantelor hranitoare de rezerva din seminte, neputand sa se aprovizioneze si sa-si pregateasca singure hrana. Aceasta faza este foarte importanta pentru productie si, de aceea, se impune folosirea unor seminte cat mai mari, mai grele, perfect sanatoase, pentru ca plantulele sa aiba la dispozitie rezerve cat mai mari de hrana.

Faza a II-a dureaza urmatoarele 8-10zile. La inceputul acestei faze apare prima frunza adevarata, iar urmatoarele continua sa apara in mod succesiv la interval de 5-6zile. Pe discul abia format apar radacini noi, radacinita si frunza cotiledonala moare. Desi plantele dispun de cele mai reduse posibilitati in privinta sistemului radicular si a aparatului foliar, incep sa se aprovizioneze si sa-si pregateasca singure hrana. Este cea mai critica faza pentru plantulele de ceapa si impune o abundenta de apa (80-90% din capacitatea de camp) si substante nutritive in stratul superficial al solului.

Faza a III-a dureaza in continuare urmatoarele 20 de zile timp in care plantele isi creeaza posibilitati mari de aprovizionare si pregatire a hranei in urma cresterii sistemului radicular si a frunzelor. In aceasta faza se poate incepe administrarea ingrasamintelor sub forma de fertilizari faziale iar irigarea se face cand este nevoie.

Faza a IV-a dureaza in continuare circa doua luni. Se caracterizeaza prin formarea si cresterea bulbului, plantele sintetizand substantele hranitoare si ele fiind depozitate in cea mai mare parte sub forma de rezerva in bulb. La inceputul acestei faze continua cresterea frunzelor si a radacinilor, iar mai tarziu inceteaza cresterea acestor organe, continuand sa creasca doar bulbul. In decursul acestei faze se administreaza cea mai mare parte de ingrasamimte in cadrul fertilizarilor faziale. Spre sfarsitul acestei faze se sisteaza irigarea si fertilizarea.

Faza a V-a se prelungeste in urmatoarele 20-30zile, timp in care este sistata complet cresterea frunzelor si a sistemului radicular, in schimb are loc migrarea intensa a substantelor hranitoare din frunze in bulb.

In aceasta faza incepe si se desavarseste moartea frunzelor si a radacinilor, bulbii intrand in perioada de repaus. In aceasta faza se mentine o umiditate cat mai redusa in sol.

Uneori, cand se constata ca bulbii de ceapa au ramas ceva mai mici din cauza tehnologiei aplicate anterior, din dorinta de a spori dimensiunile bulbilor, se aplica in cultura, chiar in aceasta faza (a cincea), cand majoritatea plantelor (bulbilor) au inceput sa intre in perioada de repaus, o udare si o fertilizare.

In asemenea imprejurari, din discul bulbilor pornesc noi radacini, plantele isi reiau ritmul activ al metabolismului si continua sa vegeteze formand frunze noi, dar in nici un caz nu isi maresc bulbul. Plantele care isi reiau ritmul activ de vegetatie nu vor mai intra in perioada de repaus si pastrarea bulbilor va fi imposibila.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *