Tag Archives: nutrii

Parul si pielea nutriilor

In afara labelor, cozii si urechilor, tot corpul nutriilor este acoperit de un par des si bogat. Parul primar incepe sa cresca la embrion din a doua luna, astfel ca puiul la nastere este complet acoperit de un par destul de des. Cresterea parului primar continua pana la varsta de 35-40 de zile.

O a doua serie de fire de par (parul secundar) incepe sa creasca de la varsta de 1-2 zile si continua pana la varsta de 3-4 luni.

La varsta de 1.5-2 luni, parul incepe sa se rareasca din cauza caderii parului primar si in acelasi timp a cresterii animalului (marirea suprafetei pielii).

Apoi, incep sa cada firele de par secundar si sa apara firele de par tertiare sau firele de par de animal adult la varsta de 5-6 luni. La 7.5-8 luni, parul este destul de lung si de des, pentru ca blanurile valorificate la aceasta varsta sa fie de calitate. Calitatea optima se obtine la varsta de 9-12 luni. Dupa aceasta varsta, parul incepe sa naparleasca.

La nutrie, nu exista o naparlire masiva si totala, ci o naparlire continua, dar care are doua perioade mai intense pe an. Astfel, prima perioada se intensifica incepand cu jumatatea lunii martie si scade in intensitate pe la inceputul lunii iulie, astfel ca pentru sacrificari de vara, perioada 15-30 iunie este optima. Apoi incepe a doua perioada de intensificare a naparlirii care dureaza pana la sfarsitul lunii septembrie.

Perioada 15 octombrie-15 februarie este momentul cel mai potrivit pentru sacrificarea animalelor, in vederea valorificarii blanurilor. Din punct de vedere al exteriorului, parul este apreciat ca lungime si desime.

Din cele 3 categorii de fire de par: firele de acoperire reprezentate prin spic, firele mijlocii sau spicul intermediar si puful, cel mai important este puful. Acesta formeaza blana propriu zisa, care asigura stratul izolator ce nu permite patrunderea apei pana la piele.

Dimensiunea firelor de par difera in functie de categorie si de regiunea corporala. O alta metoda de apreciere practica a desimii pufului consta in desfacerea cu degetele a unei carari pe mijlocul spinarii si abdomenului. Dupa latimea fasiei de piele vizibila se apreciaza desimea pufului. Astfel, daca nu se vede pielea sau fasia de piele vizibila este sub 0.5mm, desimea variaza intre 14-16000 si 10-14000/cmp (foarte deasa); cand fasia de piele este de 0.5-1mm, blana este deasa, de 1-2mm – relativ rara si peste 2mm – rara.

Conformatia corporala a nutriei

Aprecierea condormatiei nutriei este subiectiva. Se apreciaza caracterul principalelor regiuni corporale.

Regiunea capului. Capul este mare, a 6° parte din lungimea corporala, greoi, cu fruntea plata, botul bont, urechile mici si rotunde, ochii mari, culoarea lor fiind in functie de culoarea animalelor. Incisivii sunt mari, iesiti in afara, ca la orice rozator, de culoare portocalie intens.

Deasemenea, de ambele parti laterale ale botului se gasesc mustatile. La femele, capul este mai fin. Un crescator de nutrii cu experienta poate recunoaste sexul animalului, dupa conformatia si marimea capului nutriei.

Regiunea gatului. Gatul este scurt, legat strans de cap si trunchi. Partea inferioara, cuprinsa intre membre, rpezinta interes pentru aprecierea constitutiei si a calitatii blanei.

Regiunea membrelor anterioare. Membrele anterioare sunt scurte, nu au o palma propriu-zisa, dar au degete foarte dezvoltate, terminate cu unghii lungi si puternice. Membrele anterioare au o indemanare deosebita: cu ele nutria apuca hrana, se piaptana, isi face cuibul. Nu prezinta insa interes pentru aprecierea exteriorului.

Regiunea spinarii si regiunea crupei. Spinarea trebuie sa fie lunga, fiind regiunea care contribuie cel mai mult la lungimea corporala. Pe spinare, se apreciaza lungimea si desimea parului. In cazul deficientelor de crestere si hranire, sira spinarii poate prezenta devieri de la pozitia normala (cifoza, scolioza etc).

Crupa este usor tesita, dar bine legata. Ea trebuie sa aiba aceleasi calitati cu spinarea, cu care este in continuare.

Regiunea abdomenului. Abdomenul trebuie sa fie dezvoltat si imbracat in blana. Are o mare importanta in aprecierea blanii, care aici prezinta cea mai mare desime. Abdomenul supt este defectuos si implica o dezvoltare deficitara. Deasemenea, este defectuos si un abdomen prea balonat.

Regiunea membrlor posterioare. Membrele posterioare sunt mai lungi si mai puternice decat cele anterioare. Primele 4 degete sunt unite printr-o membrana interdigitala, care da aspect de laba de gasca. Datorita acestora, nutria este un inotator bun, miscandu-se mai usor si mai repede in apa, decat pe uscat. Regiunea membrelor posterioare are importanta in aprecierea productiei de carne.

Regiunea cozii. Coada nu are importanta decat in contentia nutriei si in productia pielicelelor pentru marochinarie (imita pielea de sarpe). Importanta pentru contentie este atat de mare incat nutria cu coada degerata si cazuta trebuie sacrificata, caci manipularile ulterioare sunt aproape imposibile.