Tag Archives: miere de albine

Perspectivele apiculturii

An de an, in ultima perioada, tot mai multf tineri s-au orientat catre practicarea stuparitului, indeletnicire traditionala la romani. S-ar parea ca dupa o tranzitie buimaca, apicultura este in relansare. Strategia sectoriala in domeniul apiculturii pleaca de la studii si cercetari amanuntite privind premisele constituite dintr-un cadru organizatoric si conditii naturale favorizante. in apicultura mileniului trei din Romania, in condijiile tranzitiei de la economia centralizata la economia pietei libere, se contureaza clar trecerea de la amatorism la apicultura profesionista. imbinarea traditiei cu modernitatea se face in conditie in care sistemul de reglementari din apicultura romaneasca este in mod sistematic corelat cu cerintele integrarii in Uniunea Europeana.

Ea este practicata, in prezent, de locuitori de diverse categorii socio-profesionale si vSrate, fiind considerata un domeniu de interes national. Productia de bunuri materiale realizata in apicultura se situeaza in jurul valorii de 1-1,5% din productia zootehnicS, insa avantajele care rezulta din actiunea de polenizare dirijata a culturilor agro-pomicole cu albine sunt cu mult mai importante. intrucat stuparituI este departe de a fi atina posi-bilitStile maxime de dezvoltare, sunt stabilite unele masuri de strategie sectoriala la nivel national, structurate in concordanta cu tendintele europene si mondiale. Aplicarea consecventa si cu fermitate a acestor masuri, unele stipulate printr-o lege – Legea apiculturii, din 1998 – poate atenua, pentru sectorul apicol, conjunctura nefavorabila cauzata de cSderea economica dramatica inregistrata din 1990, pentru a se putea revigora aceasta preocupare cu importanta economics, ecologies si sociala considerabila.

Printre cele mai importante obiective ale sectorului apicol romanesc sunt mecanizarea lucrarilor de volum si modernizarea echipamentului din apicultura. Accentul se pune in prezent pe intensificarea si diversificarea productiei, cresterea septelului si a performantelor bio-logice si productive, pe asigurarea calitatfi productiei si pe armonizarea legislatiei autohtone din domeniu cu reglementarile Uniunii Europene, in vederea aderarii spe-rate in 2007. Motivatii de natura economica, in principal cresterea competitivitatii vor spori procesul de concen-trare. Strategia sectoriala si programele nationale tre-buie sa se bazeze in consecinta pe interpretari corecte de date si situatii reale, pentru a demonstra ca apicultura corespunde reglementarilor comunitare. Tranafor-marile caracteristice economiei de piata modeleaza acest sector arxootehniei incepand cu anul 1990, ele-mentele structurii sale bazale fiind in cura de definire, clarificare si obtinere a identitatii specifice.

Stupi sistematici folosti in tara noastra

In ceea ce priveste stuparitul, cel de-al doilea razboi mondial a insemnat scaderea numarului apicultorilor, cat si a numarului de stupi. Asa cum reiese din datele statistice ale anului 1948, in tara noastra ramasesera numai 472.000 de familii de albine, din care peste 30% adapostite in stupi primitivi.

In prezent, conform datelor oficiale, numarul lor este de 839.000 (31.12.2003). Este remarcabil faptul ca aproape in exclusivitate sunt folositi in tara noastra stupi sistematici standardizati, iar producta medie de miere-marfa extrasa a crescut.

Principalele tipuri de stupi sunt:

Stupul orizontal, cu 20-23 de rame, favorizeaza c buna dezvoltare a familiei de albine. Dezvoltarea cuibu lui se face in plan orizontal fata de sol.

Cel mai raspandit, stupul multietatat (sistem Langs-troth sau apropiat), avand 2-3 corpuri, cu cate 10 rame fiecare, este considerat stupul viitorului, intrucat se pre-teaza cel mai bine operatiunilor de volum, fiind indicat in apicultura industriala (intensiva).

Ciclul evolutiv al albinei

Ca insecte apartinand ordinului Himenopterelor, albinele se inmultesc sexuat. In urma imperecherii matcii cu trantorii rezulta oua, din care apar albinele lucratoare si, rareori, matci. In urma dezvoltarii oului, prin metamorfoza completa, din larva rezulta pupa sau nimfa si, in final, adultul (albina). Matca poate, insa, depune si oua nefe-cundate, din care, prin partenogeneza (deci, asexuat) se dezvolta trantorii.

Executand o sectiune prin fagurele de puiet se pot observa, sub randurile de celule din partea de sus, care contin miere capacita (miere naturala, pe care albinele au acoperit-o cu capacele de ceara), celule cu miere ne-capacite (coroana de miere) si celule cu polen (coroana de polen). Urmeaza cuibul de puiet. Oul are trei trepte de varata zilnica (de o zi, asezat perpendicular pe fun-dul celulei, de doua – inclinat si de trei – culcat). Din ou eclozioneaza larva si apoi, timp de 6-7 zile, aceasta se dezvolta in celula necapacita.

Din larva tranaformata in pupa sau nimfa (dupa ce si-a tesut un cocon si albinele adulte au acoperit celula respectiva cu un capacel poros) rezulta, in 11-12 zile, o albina ce roade capacelul celulei si iese, incepand, in mod oranduit, sa-si indeplineasca indatoririle: contacte de hrana, comunicari prin antene, curatirea celulelor fagurilor si lustruirea lor cu propolis, ingrijirea larvelor, hranirea acestora, indesarea in celule a polenului adua de alte albine, cladirea fagurilor, paza cuibului, evaporarea surplusului de apa din nectar pentru a-l tranaforma in miere, recoltarea nectarului, apei, propolisului etc.

Durata ciclului de dezvoltare, la albina lucratoare, este de 21 de zile. La matca, el este de 16-17 zile, iar la trantor de 24 de zile. In primele trei zile de viata, toate larvele sunt hranite cu o hrana glandulara bogata: laptisorul de matca. Apoi, larvele sunt hranite diferentiat, majoritatea cu un amestec de miere cu polen. Din celula aiungita, numita botca, rezulta, prin dezvoltare, o matca, hranita pe toata durata dezvoltarii si Vietii ei cu laptisor de matca. O matca poate trai mai multi ani (pana la 4-5, iar dupa unii autori chiar peste 5). Interesante ca prolificitate si eficienta sunt matcile tinere (de 1-2 ani). Pentru a cunoaste varata lor, apicultorul efectueaza marcari cu un punct de vopsea colorata pe toracele matcii, conform unui Cod international recunoscut. In anii care au cifra finala 1 sau 6 – alb, 2 sau 7 – galben, 3 sau 8 – rosu, 4 sau 9 – verde, 5 sau 0 – albastru.

O lucratoare traieste 30-35 de zile in sezonul activ normal, 40-60 de zile in sezoanele cu activitate mai redusa si pana la cateva luni (6-8) in cazul albinei de ier-nare. Un trantor viejuieste, in mod normal, de la cateva saptamani pana la cateva luni. In mod exceptional, in cazul unei matci neimperecheate, ramasa in stup peste iarna, li se permite si trantorilor sa ramana pana in pri-mavara.

Lucrari de primavara in stupina.

Odata cu venirea primaverii, activitatea familiilor de albine intra intr-un ritm nou, prin intensificarea cresterii de puiet. In acest scop, una din operatiunile importante este aceea de a stimula familiile de albine spre a efectua cat mai de timpuriu zborul de curafire fiziologica.

Se efectueaza o revizie sumara de primavara, care consta dintr-un control rapid al familiilor de albine. Odata cu stabilizarea vremii, se executa revizia de fond, pen-tru a verifica puterea familiilor la iesirea din iarna, prezenta si cantitatea hranei din cuib, cat si pentru a asigura un regim termic optim dezvoltarii.

Pe masura ce timpul se incalzeste si familiile de albine se dezvolta, operatiunea de largire a cuibului, prin introducerea de faguri goi de o parte si de alta a ulti-melor rame cu puiet, se repeta, putandu-se folosi si faguri mai deschisi la culoare si, ulterior, chiar rame cu foi de fagure artificiali. Aceasta operatiune se numeste spargerea cuibului.

Una din lucrarile necesare in primavara este indepartarea resturilor de pe fundul stupului (ceara, albine moarte etc., cazute in perioada iernarii).

Stupi primitivi, confectionati in trecut

Stupii sistematici cu rame mobile, adecvati practical unei apiculturi rationale, eficiente, moderne s-au introdua in tara noastra pe la sfarsitul secolului XIX, dar mai cu seama la inceputul secolului XX. Secole de-a randul au fost utilizati ca adaposturi pentru albine stupi primitivi cu faguri naturali (claditi de albine), stupi confectionati din diferite materiale, avand forme si marimi variate si un randament scazut.

UTILIZARI INTERNE ALE MIERII

┬áCaria dentara – acum aproape sapte ani, impreuna cu un prieten, am luat hotararea de a manca numai miere si produse indulcite cu miere, fara a mai consuma deloc zahar, sub nici o forma. Si pentru ca lucrurile sa fie clare, ne-am abtinut chiar din acea zi de la toate bunatatile care contineau zahar, performanta mentinuta pana in prezent.

Continue reading UTILIZARI INTERNE ALE MIERII

Vantul in apicultura

Vantul are si el o mare influenta in cresterea si dezvoltarea plantelor. De viteza cu care bate vantul depinde in mare masura transpiratia plantelor si mai ales procesul de polenizare.

Astfel, vantul moderat in perioada infloririi plantelor melifere are o actiune pozitiva, favorizand cresterea concentratiei de zahar a nectarului, asigura transportul polenului la speciile anemofile, zborul albinelor, fecundarea si formarea semintelor. Continue reading Vantul in apicultura

Precipitatiile in apicultura

Precipitatiile atmosferice reprezinta, direct sau indirect, sursa de acumulare a apei din sol. Nici o manifestare vitala, nici un fenomen vital nu poate di realizat fara participarea apei. Intr-un fel sau altul, apa participa intotdeauna in procesele biologice, de aceea este socotita drept baza intregii vieti pe Pamant. Continue reading Precipitatiile in apicultura

Componenta familiei de albine

Familia de albine sau colonia de albine este formata din trei feluri de indivizi si anume albine lucratoare, matca si trantor.

Albinele lucratoare sunt femele cu organe de reproducere nedezvoltate si indeplinesc toate muncile in stup si in afara acestuia, ca de exemplu hranirea si ingrijirea puietului si matcii, construirea fagurilor, ventilatia in stup, culesul nectarului, culesul manei sau al polenului etc. Continue reading Componenta familiei de albine

Temperatura in apicultura

Procesele fiziologice ale plantelor melifere sunt influentate in mare masura de temperatura mediului extern.

Fiecare specie de planta, pentru a creste si a se dezvolta are nevoie de anumite limite de temperatura respectiv temperaturi limita superioare si inferioare, in afara carora au de suferit, dar nu mor si temperaturi la care functiile lor vitale inceteaza complet. Continue reading Temperatura in apicultura

Radiatiile solare in apicultura

Radiatiile solare reprezinta principala sursa energetica a dezvoltarii proceselor fizice si biologice din natura. Pe intreg parcursul lor de la soare spre pamant, radiatiile solare in sine sunt invizibile si reci. Acestea se transforma in caldura si in lumina numai dupa ce patrund in atmosfera si ajung la suprafata Pamantului. Continue reading Radiatiile solare in apicultura

Influenta vremii in apicultura

La cererea cititorilor agraris.ro, am decis sa realizam o serie de articole destinate apicultorilor.

Tara noastra se inscrie in zonele cu bogate resurse melifere, fapt care explica traditia milenara a stuparitului. Din cele mai vechi timpuri, chiar inaintea erei noastre, stuparitul reprezenta una din ocupatiile de baza ale stramosilor nostri. Mierea a fost apoi, secole de-a randul, sursa principala de indulcire a alimentelor, cunoscandu-i-se atat valoarea nutritiva, cat si valoarea energetica, precum si efectele sale terapeutice. Continue reading Influenta vremii in apicultura