Tag Archives: flori de casa

Peperomia

Padurile tropicale si subtropicale ale Americii sunt patria acestor plante; de obicei sunt epifite, adica cresc pe tulpinile altor plante. Sunt potrivite in mare parte ca plante decorative, deoarece frunzele lor sunt de obicei colorate, desenate interesant, cu forma si structura deosebita. Cultivate, doar cateva dezvolta inflorescentele sale caracteristice in forma de vierme. In frunzele si ramurile groase pot stoca apa. Plantele simpatice sunt foarte potrivite pentru tulpinile epifite sau vitrine pentru flori.

Speciile verzi prefera un loc luminos pana la semi-umbrit, cele colorate, unul foarte luminos, dar nu insorit; plantele cu frunzele carnoase suporta bine aerul uscat de camera,cele cu frunze moi au nevoie de mai multa umiditate; toate isi doresc tot timpul anului suficienta caldura. Vara se uda putin cu apa calduta, moale, iarna se tine mai uscata,in timpul perioadei de crestere se fertilizeaza saptamanal. Pe tulpini epifite se prind cu putin sfagnum (muschi de turba) sau se planteaza primavara in vase late, intinse.

Inmultirea se face primavara prin butasi.

Specii si soiuri

Peperomia caperata: frunze foarte striate, spice de flori albe erecte; P. otusifolia: frunzele sunt tari, lucioase, marmorate in alb sau galben; “Greengold” cu desene evidente pe frunze; “Minima”, un soi pitic; P. griseoargentea: frunze gri-verzi, foarte bombate intre nervuri; P. serpens (scandens): ramurile se tarasc la inceput, pe urma cresc in sus; “Variegata” este o forma cu frunze colorate; P. fraseri farmeca cu mirosul sau placut.

Cactusul Opuntia

Este intalnit in America de Sud, America de Nord si Indiile de Vest. Acest gen cuprinde cel putin 470 de specii. Opuntiile, de obicei, cresc relativ repede in comparatie cu alti cactusi, necesita o ingrijire minima, unele fiind rezistente la frig. Unele sunt doar miniaturi, nu mai inalte de 10cm si se intind ca un covor, iar altele seamana cu adevarati copaci, de 6 – 7 metri. Florile sunt de obicei galbene, dar pot fi si rosii, portocalii sau galbene cu centrul rosu, cu un diametru de pana la 7-8 cm.

clip_image001[4]clip_image002 Ca forme, sunt destul de diversificate; unele au segmentele corpului cilindrice, altele plate sau chiar globulare, caracteristici care au creat subgenurile Platiopuntia, Cylindropuntia si Corynopuntia sau Tephrocactus. Multe opuntii sunt comestibile, intrand in componenta multor preparate pe baza de oua sau in salate. Fructele sunt de asemenea comestibile si dulci, fiind folosite ca indulcitori in unele cazuri. Multe opuntii intra in categoria plantelor rezistente la frig. O astfel de specie este Opuntia compresa, care rezista la umezeala si frig de -25°C; aceasta e usor de cultivat, tolereaza bine citeva ore de umbra pe zi si e ideala pentru climatul nostru. Alte specii rezistente sunt O. arenaria, O. fragilis, O. imbricata, O. pheacantha, O. polyacantha, O. macrcentra.

clip_image003 Opuntiile si-au castigat pe drept un loc in amenajarea gradinilor celor care indragesc cactusii, mai putin la noi in tara datorita conditiilor de clima si slabei popularizari. In Australia, de exemplu, doua opuntii sunt nelipsite din amenajarea gradinilor de flori: O. ficus-indica si O. microdasys. Opuntia microdasys are mai multe varietati si e e foarte populara ca planta de interior in tara noastra. Glochidele pot fi albe ( v. albispina), galbene sau roscate ( v. rufida ); cresc greu, nu mai mult de 1m, din segmente ovale de maxim 10cm. Varietatile galbene si rosii au si forme cristate, frumos ondulate. Infloreste vara, galben, preferand o umbrire usoara sau locatii estice, cu soare de dimineata; solul este unul normal pentru cactusi, ea fiind originara din centul Mexicului. Aspectul frumos este foarte inselator; nu este bine sa le atingem intrucat o vom pagubi de sute de spini minusculi, foarte suparatori.

In general pentru opuntii, primavara si vara trebuie sa lasam o pauza de uscare a solului intre udari. Iarna e bine sa udam opuntiile numai atat cat sa nu se “vestejeasca”; pentru a-si pastra calitatile de planta rezistenta la frig, e bine sa permitem pierderea unei parti din umezeala interna in asteptarea iernii. Plantele care au beneficiat de multa apa si substante nutritive in exces sunt mult mai sensibile si indura iarna mai greu, fiind dispuse mai usor la boli. Au nevoie de cel putin 4 ore de soare direct zilnic dar cresc destul de bine si in spatii cu lumina indirecta (genul cu pereti albi luminosi).
Iarna in general, temperaturile nocturne nu trebuie sa scada sub –3 sau -4°C, fiind necesare aproximativ 10°C pentru ca ele sa continue cresterea. Vara , temperaturile optime sunt aproximativ 20°C pentru noapte iar ziua 30°C.

Plantelor bine prinse, stabile, li se pot aplica ingrasaminte o singura data, primavara. Pentru a obtine o crestere rapida, plantelor de interior li se va schimba pamantul in fiecare primavara si corespunzator, vasul. Daca vrem sa controlam/incetinim ritmul de crestere, pentru a ne incadra in spatiul disponibil, schimbarea vasului o vom face numai in cazul in care ies radacinile prin gaurile de scurgere ale vasului sau este “inghesuiala” prea mare in vas. Inmultirea se face simplu, prin seminte sau butasi (segmente) taiati sau rupti accidental, pusi la inradacinat in sol, dupa ce li s-a permis cicatrizarea “ranilor” timp de 2-3 zile la umbra.

Intretinerea culturii de lalelele

Lucrarile de ingrijiore incep inainte de rasarirea olantelor, odata cu formarea crustei la suprafata solului sau aparitia buruienilor. Afanarea solului si distrugerea buruienilor se fac de cate ori este nevoie si, mai ales dupa fiecare ploaie mai abundenta.

Maruntirea pamantului se face cu multa grija, fara a se deranja sau rani planta.

Udatul, ca si combaterea crustei, se face ori de cate ori este nevoie.Cerinta cea mai mare de apa o au lalelele in perioada cresterii frunzelor si florilor. Se poate folosi udatul prin aspersiune.

Modul de aplicare a ingrasamintelor difera de la o faza la alta astfel : in primele faze de crestere cand radacinile sunt putin dezvoltate, pentru a nu dauna plantei, se aplica doze mici, administrate superficial, in jur de 4 cm. Adancime. Cand radacinile devin mai puternice si deci planta mai dezvoltata, se pot aplica doze mai mari, administrate intre randuri si ceva mai adanc.

Un element important in viata plantelor este fosforul, un bun regulator al respiratiei, care favorizeaza absorbtia sarurilor minerale si are o influenta buna asupra infloritului. Impreuna cu calciul si potasiul mareste rezistenta plantelor la boli si la indoirea tijelor florale.

Un alt element important este potasiul care joaca un rol destul de mare in intensificarea asimilarii de catre plante a azotului si sintezei substantelor azotoase. Lipsa de potasiu a solului face ca plantele sa fie slab dezvoltate, sa apara pete brune pe frunzele mai batrane, de-a lungul nervurii principale, iar in cazuri exrtreme, planta se usuca, capatand la vraf culoarea albastra. De asemenea se observa o slaba ramificare a plantei, infloritul intarzie si calitatea florilor scade simtitor.