Tag Archives: cresterea animalelor

Rasa baltata cu negru romaneasca

Rasa Bălţata cu negru românească s-a format în zona de câmpie din sud-estul ţării în urma unui proces de încrucişare tip „absorţie”, practicat între tauri din suprarasa Friza de diferite provenienţe (Danemarca, Olanda, Germania, Israel, Suedia, U.S.A, etc) şi un material femei foarte heterogen format din rasele: Roşie dobrogeană, Brună, Bălţată românească şi Pinzgau. Continue reading Rasa baltata cu negru romaneasca

Bazele biologice ale cresterii si dezvoltarii animalelor

Organismele vii sunt produsul interactiunii dintre baza ereditara si mediul în care aceasta s-a dezvoltat. In aceasta interactiune, uneori predomina factorii legati de baza ereditara (în acest caz organismele având un accentuat conservatism ereditar), alteori predomina factorii de mediu (organismele au ereditatea zdruncinata). Continue reading Bazele biologice ale cresterii si dezvoltarii animalelor

Particularitatile cresterii animalelor

Cresterea totala în raport cu vârsta evolueaza dupa o curba în forma de “S”.

Viteza absoluta a cresterii, în perioada prenatala, variaza luând forma de parabola, iar în perioada postnatala variatia este diferita, fiind puternic influentata de hrana.

Viteza relativa a cresterii se prezinta grafic ca o hiperbola, iar practic aceasta e deviata sub influenta conditiilor de mediu. Intensitatea cresterii dimensiunilor corporale variaza astfel: unele dimensiuni au intensitatea de crestere mare în perioada prenatala si mai redusa în cea postnatala, iar altele invers.

De exemplu: dimensiunile de înaltimi la nastere sunt aproape 1/2 din totalul cresterii, iar dimensiunile de largimi si lungimi cresc în intensitate dupa nastere.

S-a constatat, de asemenea, ca intensitatea cresterii scade în raport cu vârsta la toate dimensiunile, dar, în aceeasi perioada de vârsta, intensitatea este diferita la cele trei dimensiuni (dupa Georgescu Gh. si Zavoi I. , 1995, la taurinele de 1 an talia realizeaza 25% din total, iar lungimea fluierului doar 3,6%).

Dezvoltarea corporala a nutriei

Dezvoltarea corporala se apreciaza totdeauna in raport cu varsta si sexul nutriei. Deasemenea, influenta asupra dezvoltarii are si varietatea animalului.

Dezvoltarea se apreciaza dupa greutate, masa si dimensiunile corpului, care se stabilesc prin cantarire si marurare si nicidecum prin apreciere cu ochiul liber.

Cantarirea nutriilor. A doua zi de la nastere se cantaresc puii nou nascuti, pentu a vedea daca sunt normal dezvoltati si deci viabili. Puii la nastere au 100-250 de grame, iar la 30 de zile ajung la 550-700g in functie de sex. Apoi, nutriile cresc cu 600-700g pe luna. Cantarirea decadala a puilor pana la varsta de 2 luni si cantarirea animalelor tinere si adulte ne arata daca hranirea este suficienta, daca unele animale raman in urma cu cresterea (gonite de la hrana sau nu asimileaza hrana din diferite cauze) iar la femelele gestante, cantaririle ne arata in plus, cum creste greutatea embrionilor in utimele 2-2 1/2 luni de gestatie.

Cantarirea animalelor se face in custi sau plase, folosind diferite feluri de cantare (terezie, dinamometrie, cu cadran).

Masurarea animalelor. Se face cu panglica de panza, masurandu-se lungimea pe animalul tinut de coada si sprijinit pe membrele anterioare, astfel ca sa nu stea inchircit.

Zootehnic, lungimea se masoara de la varful nasului, la baza cozii.

Comercial, lungimea se masoara de la baza nasului (linia care uneste ochii), pana la baza cozii. Aceasta, pentru ca pielea botului nu are valoare comercial-industriala, ea are importanta numai prin aceea ca permite o mai corecta intindere a pieilor pe calapod.

O alta dimensiune care arata dezvoltarea este perimetrul toracic, care se masoara tot cu panglica, ce se infasoara pe corpul animalelor, inapoia spetelor. Este mai greu de apreciat, deoarece animalele nu stau linistite.

Conformatia corporala a nutriei

Aprecierea condormatiei nutriei este subiectiva. Se apreciaza caracterul principalelor regiuni corporale.

Regiunea capului. Capul este mare, a 6° parte din lungimea corporala, greoi, cu fruntea plata, botul bont, urechile mici si rotunde, ochii mari, culoarea lor fiind in functie de culoarea animalelor. Incisivii sunt mari, iesiti in afara, ca la orice rozator, de culoare portocalie intens.

Deasemenea, de ambele parti laterale ale botului se gasesc mustatile. La femele, capul este mai fin. Un crescator de nutrii cu experienta poate recunoaste sexul animalului, dupa conformatia si marimea capului nutriei.

Regiunea gatului. Gatul este scurt, legat strans de cap si trunchi. Partea inferioara, cuprinsa intre membre, rpezinta interes pentru aprecierea constitutiei si a calitatii blanei.

Regiunea membrelor anterioare. Membrele anterioare sunt scurte, nu au o palma propriu-zisa, dar au degete foarte dezvoltate, terminate cu unghii lungi si puternice. Membrele anterioare au o indemanare deosebita: cu ele nutria apuca hrana, se piaptana, isi face cuibul. Nu prezinta insa interes pentru aprecierea exteriorului.

Regiunea spinarii si regiunea crupei. Spinarea trebuie sa fie lunga, fiind regiunea care contribuie cel mai mult la lungimea corporala. Pe spinare, se apreciaza lungimea si desimea parului. In cazul deficientelor de crestere si hranire, sira spinarii poate prezenta devieri de la pozitia normala (cifoza, scolioza etc).

Crupa este usor tesita, dar bine legata. Ea trebuie sa aiba aceleasi calitati cu spinarea, cu care este in continuare.

Regiunea abdomenului. Abdomenul trebuie sa fie dezvoltat si imbracat in blana. Are o mare importanta in aprecierea blanii, care aici prezinta cea mai mare desime. Abdomenul supt este defectuos si implica o dezvoltare deficitara. Deasemenea, este defectuos si un abdomen prea balonat.

Regiunea membrlor posterioare. Membrele posterioare sunt mai lungi si mai puternice decat cele anterioare. Primele 4 degete sunt unite printr-o membrana interdigitala, care da aspect de laba de gasca. Datorita acestora, nutria este un inotator bun, miscandu-se mai usor si mai repede in apa, decat pe uscat. Regiunea membrelor posterioare are importanta in aprecierea productiei de carne.

Regiunea cozii. Coada nu are importanta decat in contentia nutriei si in productia pielicelelor pentru marochinarie (imita pielea de sarpe). Importanta pentru contentie este atat de mare incat nutria cu coada degerata si cazuta trebuie sacrificata, caci manipularile ulterioare sunt aproape imposibile.