Tag Archives: albine

Ciclul evolutiv al albinei

Ca insecte apartinand ordinului Himenopterelor, albinele se inmultesc sexuat. In urma imperecherii matcii cu trantorii rezulta oua, din care apar albinele lucratoare si, rareori, matci. In urma dezvoltarii oului, prin metamorfoza completa, din larva rezulta pupa sau nimfa si, in final, adultul (albina). Matca poate, insa, depune si oua nefe-cundate, din care, prin partenogeneza (deci, asexuat) se dezvolta trantorii.

Executand o sectiune prin fagurele de puiet se pot observa, sub randurile de celule din partea de sus, care contin miere capacita (miere naturala, pe care albinele au acoperit-o cu capacele de ceara), celule cu miere ne-capacite (coroana de miere) si celule cu polen (coroana de polen). Urmeaza cuibul de puiet. Oul are trei trepte de varata zilnica (de o zi, asezat perpendicular pe fun-dul celulei, de doua – inclinat si de trei – culcat). Din ou eclozioneaza larva si apoi, timp de 6-7 zile, aceasta se dezvolta in celula necapacita.

Din larva tranaformata in pupa sau nimfa (dupa ce si-a tesut un cocon si albinele adulte au acoperit celula respectiva cu un capacel poros) rezulta, in 11-12 zile, o albina ce roade capacelul celulei si iese, incepand, in mod oranduit, sa-si indeplineasca indatoririle: contacte de hrana, comunicari prin antene, curatirea celulelor fagurilor si lustruirea lor cu propolis, ingrijirea larvelor, hranirea acestora, indesarea in celule a polenului adua de alte albine, cladirea fagurilor, paza cuibului, evaporarea surplusului de apa din nectar pentru a-l tranaforma in miere, recoltarea nectarului, apei, propolisului etc.

Durata ciclului de dezvoltare, la albina lucratoare, este de 21 de zile. La matca, el este de 16-17 zile, iar la trantor de 24 de zile. In primele trei zile de viata, toate larvele sunt hranite cu o hrana glandulara bogata: laptisorul de matca. Apoi, larvele sunt hranite diferentiat, majoritatea cu un amestec de miere cu polen. Din celula aiungita, numita botca, rezulta, prin dezvoltare, o matca, hranita pe toata durata dezvoltarii si Vietii ei cu laptisor de matca. O matca poate trai mai multi ani (pana la 4-5, iar dupa unii autori chiar peste 5). Interesante ca prolificitate si eficienta sunt matcile tinere (de 1-2 ani). Pentru a cunoaste varata lor, apicultorul efectueaza marcari cu un punct de vopsea colorata pe toracele matcii, conform unui Cod international recunoscut. In anii care au cifra finala 1 sau 6 – alb, 2 sau 7 – galben, 3 sau 8 – rosu, 4 sau 9 – verde, 5 sau 0 – albastru.

O lucratoare traieste 30-35 de zile in sezonul activ normal, 40-60 de zile in sezoanele cu activitate mai redusa si pana la cateva luni (6-8) in cazul albinei de ier-nare. Un trantor viejuieste, in mod normal, de la cateva saptamani pana la cateva luni. In mod exceptional, in cazul unei matci neimperecheate, ramasa in stup peste iarna, li se permite si trantorilor sa ramana pana in pri-mavara.

Albina – agent polenizator

Paralel cu asigurarea de produse apicole pentru alimentatie, sanatate si industrie, in prezent se pune un accent deosebit pe actiunea de polenizare a culturilor agricole entomofile si a pomilor fructiferi cu ajutorul albinelor. In conditiile chimizarii agriculturii si reducerii accentuate a entomofaunei spontane polenizatoare, folosirea albinelor pentru polenizare trebuie inteleasa ca o necesitate obiectiva.

In agricultura romaneasca, desi polenizarea cu albine este considerata in general ca facand parte din tehnologiile agricole si pomicole, serviciile respective nu sunt remunerate. Contractarea acestor actiuni ar aduce substantiale avantaje materiale apicuiturii, care si-ar putea finanta modernizarea.

In tarile cu agricultura avansata, apicultura este orientata in directia unei dezvoltari mixte: pentru polenizarea culturilor agricole entomofile si pomilor fructiferi, pentru realizarea de produse apicole necesare populatiei si nevoilor unor ramuri industriale, rolul preponderent revenind actiunii de polenizare.

Stupi primitivi, confectionati in trecut

Stupii sistematici cu rame mobile, adecvati practical unei apiculturi rationale, eficiente, moderne s-au introdua in tara noastra pe la sfarsitul secolului XIX, dar mai cu seama la inceputul secolului XX. Secole de-a randul au fost utilizati ca adaposturi pentru albine stupi primitivi cu faguri naturali (claditi de albine), stupi confectionati din diferite materiale, avand forme si marimi variate si un randament scazut.

UTILIZARI INTERNE ALE MIERII

┬áCaria dentara – acum aproape sapte ani, impreuna cu un prieten, am luat hotararea de a manca numai miere si produse indulcite cu miere, fara a mai consuma deloc zahar, sub nici o forma. Si pentru ca lucrurile sa fie clare, ne-am abtinut chiar din acea zi de la toate bunatatile care contineau zahar, performanta mentinuta pana in prezent.

Continue reading UTILIZARI INTERNE ALE MIERII

Inmultirea albinelor

Familia de albne se inmulteste pe doua cai si anume prin roire si prin inmultirea numarului de indivizi din cadrul familiei, din ouale depuse de matca.

Inmultirea indivizilor se face pe cale sexuala atunci cand din ouale fecundate iau nastere albine lucratoare si matci sau partenogenetica, atunci cand din ouale nefecundate apar trantorii. In dezvoltarea celor trei feluri de indivizi ai familiei de albine se diferentiaza trei stadii si anume oul, larva si nimfa. Durata acestor stadii este diferita la cele trei categorii de indivizi. Continue reading Inmultirea albinelor