Tag Archives: agraris

Incompatibilitatea altoirii

Reusita unei serii intregi de combinatii este perceputa astazi ca un lucru de la sine inteles. Daca sunt indeplinite anumite conditii, si anume o compatibilitate suficienta si putina dexteritate in timpul altoirii, atunci procentul de succes trebuie sa fie foarte mare.

Numai actiunile neprevazute ale unor factori externi sau actiunea unor virusi pot schimba rezultatul acesta favorabil.

Oricum, simbioza aceasta perfecta intre doua organisme diferite poate fi considerata o minune. Nu se poate afirma insa ca gradul de cunoastere in Iegatura cu compatibilitatea diferitelor combinatii a ajuns la limita superioara peste care nu se mai poate trece. Cercetari se fac inca in toata lumea si rezultatele acestora sunt insemnate. Destule intrebari nu au insa raspuns. Astfel, sunt frecvente cazurile de incompatibilitate in cazul samburoaselor. In plus, s-au constatat cateva cazuri cand doua soiuri, fiecare compatibil cu un anumit portaltoi. atunci cand sunt altoite simultan pe acest portaltoi se dovedesc incompatibile. Des intalnita de pomicultori este si incompatibilitatea intre anumite soiuri de par si portaltoiul gutui care, pana acum, facea necesara o altoire intermediara. Cercetarile au demonstrat ca. in acest caz. utilizarea de mladite de par lipsite de virusi preintampina incompatibilitatea.

Necesitatea altoirilor duble s-a ivit si in cazul samburoaselor, dar succesul inregistrat a fost minim {Jordan 1967). Oricum, diferentele notabile intre caracteristicile de baza ale altoilor si portaltoilor fac obiectul de baza al nereusitelor in altoire.

Intre incompatibilitatea totala si incompatibilitatea absolute exista practic toata gama de situatii: de la usoare dereglari pana la unele mai grele. inca din pepiniera apar situatii in care portaltoiul nu accepta deloc sau accepta cu mare dificultate un anumit altoi. O atare situatie poate fi generata si de alte cauze. dar ivirea incompatibilitatii nu poate fi exclusa.

Manifestarile incompatibilitatii sunt destul de evidente. Astfel. daca sudura din punctul de altoire se rupe sub actiunea unor factori mecanici (vant) si daca la examinare se constata ca tesuturile nu s-au intrepatruna corespunzStor. este vorba de incompatibilitate (Masa e 1962). Buchloh descoperea in 1958. in urma unor combinatii intre pSr si gutui, ca numai lemnificarea in totalitate a celulelor ambilor parteneri la punctul de altoire poate conduce la o impreunare solida si de durata. Nu intotdeauna altoirile nereusite se manifesta prin ruperi in punctele de sudurs. Mult mai des pomii se usuca si mor treptat. fara sa se rupa in punctele de altoire. La altoirea visinului pe primus mahaleb trebuie sa se tina seama de rezultatele experientei. care arata ca incompatibilitatea devine mai amenintatoare pe masura ce varsta subiectilor creste. Sunt cunoscute combinatii la care incompatibilitatea nu a aparut inainte de al 10-lea an de viata (la nuc exista un caz cu 40 de ani). Pe de alta parte, s-au constatat si incompatibilitati trecatoare manifestate prin inhibitii ale cresterii imediate dupa altoire si care s-au echilibrat in perioade relativ scurte de timp.

Cercetarile asupra cauzelor incompatibilitatii au aratat ca, in cazul marului. atunci cand s-a facut o combinatie incompatibila. deasupra locului de altoire se acumuleaza amidon ce nu poate trece de zona de altoire (incompatibilitate transmisa – Masa e 1962). Alte cercetari arata ca. chiar daca substantele produse in altoi pot fi transportate. dar intr-o forma simpla, in cazul combinatiilor incompatible lipseste enzima necesara pentru a coordona reacda reciproca.

Celulele ranite ale tesutului taiat (zona ranita) se coloreaza maro sub influenta oxigenului din aer. In timpul sudarii. calusul crescut din portaltoi preseaza zona de contact altoi-portaltoi inspre altoi. Astfel. se formeaza o zona de separare in sectorul in care s-a aplicat altoirea. Cresterea ulterioara a tesuturilor poate determina descompunerea acestei zone de separare. Acest lucru trebuie sa se intample dupa 3 pana la 6 luni, daca nu a intervenit ceva nedorit. Daca stratul maro de separatie continua sa se mentina in intregime sau chiar numai partial, este un semn clar ca nu se va putea realiza o legatura rezistenta. de durata.

In cazul perilor altoiti pe gutui, al piersicilor, prunilor sau ciresilor care s-au frant, se poate observa la zona de frangere existenta stratului de tesut de culoare maro. Speciile enumerate mai sus sunt eel mai usor afectate de acest neajuns.

Cercetarile efectuate demonstreaza ca, in regiuni propice si cu ingrijire adecvata. asemenea imperecheri pot forma un sistem de vase viabil, astfel incat un caz de incompatibilitate sa poata fi ..ascuns” ani de zile printr-o dezvoltare aparent sanatoasa. Stratul izolator singur nu poate fi cauza incompatibilitatii, deoarece, in mod normal, el va fi strapuns sau ocolit de catre substantele circulante. De aceea. se presupune ca reactiile celulelor vecine ale altoiului si portaltoiului sunt diferite doar in cazul partenerilor compatibili. S-a constatat ca nu toate dereglarile cauzate de incompatibilitate due neaparat la moartea ansamblului altoi-portaltoi (cu sau fara rupere). Mult mai des se poate constata o putere vegetativa diminuata, o rodire insuficienta sau o dezvoltare nesatisfacatoare a fructelor. Dar aceste manifestari pot fi cauzate si de alti factori, cum ar fi, de exemplu, virozele (Baumann si Lemming, 1965). In aceasta situatie, practicianul care observa neajunsurile citate mai sus poate fi tentat sa dea mai degraba vina pe boli, decat pe incompatibilitate si deci, se poate insela usor. In cazul ciresilor si visinilor altoiti, un semn important de incompatibilitate la altoire este aparitia pe scoarta a cleiului.