Taierea porcului

Dupa un timp, porcul nu se mai ingrasa, oricata hrana i-ati da. Cantarind porcul la un interval de 2-3 zile, veti observa ca isi mentine aceeasi greutate. Acest lucru va convinge de faptul ca perioada de ingrasare a porcului s-a terminat. Pentru porcii hraniti pentru carne, nu este nevoie de cantarire, deoarece fiind tineri, nu se ingrasa asa repede. In consecinta, cantarirea va da rezultate neconcludente. Cand observati ca sunt potriviti de grasi, inseamna ca s-a incheiat perioada de ingrasare. Continue reading Taierea porcului

Cum sa ne hranim porcii?

Porcul se heaneste si se pune la ingrasat cu cel putin cinci luni inainte de taiere. Porcii care au implinit un an sunt ideali pentru a fi pusi la ingrasat. Porcii tineri se ingrasa mai greu si nu pot acumula atata grasime in trupul lor ca si cei mari.

Cand este vorba de carne pentru sunca (traditionala), acest lucru se schimba radical. Cea mai gustoasa carne o au porcii tineri de 5-8 luni. Continue reading Cum sa ne hranim porcii?

Ce soi de porci sa crestem?

Este de preferabil sa se evite rasele de porci care gresc greu, care sunt ciolanosi, cu cap si picioare prea dezvoltate, cu par mare, gros si aspru si care nu mananca.

Soiuri de porci sunt multe, insa nu ne vom ocupa de toate. Este bine de retinut ideea ca sunt soiuri de porci care sunt caracterizati prin mai multa carne si mai putina grasime si soiuri de porci care se ingrasa mai mult, avand multa grasime si mai putina carne. Continue reading Ce soi de porci sa crestem?

Despre carnea de porc

clip_image002

Carnea de porc este hranitoare si gustoasa; pe langa carne, avem de la port intre altele si grasimea lui, care este cautata de catre gospodine.

Traditional, satenii mananca carnea de porc mai ales in toiul iernii, la Sf. Ignat, cand se taie porcii. Orasenii, mai mancatori de carne decat satenii, se hranesc cu carne de porc si in celelalte anotimpuri. Continue reading Despre carnea de porc

Cordonul uni si bilateral cu codite

In anul I de la plantare lucrarile de ingrijire sunt asemanatoare cu cele de la cultura obisnuita (clasica sau joasa).

In anul al II-lea primavara la taiere, pentru formarea cordonului unilateral cu cordite ( 8) se alege coarda cea mai bine dezvoltata si se taie la 8-10 ochi; celelalte coarde suprimandu-se. Coarda ramasa se leaga de tutore sau arac in pozitie verticala. Continue reading Cordonul uni si bilateral cu codite

Bolile si daunatorii vitei de vie

Soiurile roditoare aflate in cultura sunt sensibile si unele chiar foarte sensibile la atacul unor boli si daunatori, ceea ce impune – pe langa cunoasterea aparitiei si manifestarii lor – si luarea unor masuri de protectie.

Bolile vitei de vie se clasifica dupa cazuele sau agentul patogen (microbul) care le provoaca in viroze (boli produse de virusi), bacterioze (boli produse de bacterii), micoze (boli produse de ciuperci) si boli fiziologice datorate unor perturbari in buna functionare a organismului plantei, provocate de multiple cauze. Continue reading Bolile si daunatorii vitei de vie

Cultura vitei de vie pe tulpuni semiinalte si inalte

Se practica mai multe tipuri de taiere si conducere a vitei de vie, pe tulpina de 70-80 cm (cultura semiinalta) sau de 1.00-1.20 m, si chiar 1.5m (cultura inalta). Dintre tipurile de taiere pot fi practicate: Guyot pe tulpina, cap inaltat, cordon uni sau bilateral cu cordite sau speronat, pergola cu streasina simpla sau dubla, pergola rationala, etc. Continue reading Cultura vitei de vie pe tulpuni semiinalte si inalte