clip_image0044.jpg

Cactusul Echinocereus

Acest gen este compus din aproximativ 50 de specii, raspandite in Mexic si sudul Statelor Unite, intr-o mare varietate de forme si culori ale corpurilor si spinilor. Unii sunt solitari, robusti, altii formeaza adevarate colonii, iar altii se intind pe sol, subtiri. Caracteristic le este faptul ca bobocii florali se formeaza in interiorul corpului, iesind afara prin epiderma, aproape de crestet; aceasta va genera adevarate cicatrice, locuri propice putrezirii plantei, de aceea este bine sa indepartam florile uscate, in caz ca nu vrem sa colectam eventualele fructe ce se pot forma. Aceste fructe sunt comestibile, dar atentie la spinii de pe ele!

Echinocereusii sunt foarte potriviti pentru a fi cultivati in sere in conditiile noastre climaterice. Pentru o inflorire normala, ei trebuie tinuti iarna la o temperatura de 2°C, desi unii pot supravietui si unor temperaturi mai mici, cu conditia ca solul sa fie perfect uscat. Iarna, plantele se deshidrateaza puternic pentru a se proteja de frig, urmand ca primavara sa-si recapete infatisarea. Trebuie sa fim atenti la soarele de primavara care ii poate “arde” usor.Tot primavara este bine sa fie transplantati (in aprilie), intr-un sol mineral si foarte bine drenant. Udarea poate fi facuta din belsug din aprilie pana in august, atunci cand echinocereusii se simt foarte bine in plin soare, dupa care va scadea aproape total pe timpul iernii, o udare minima lunara fiind de ajuns.

Vasele sunt mai degraba mici in raport cu plantele si nu este necesara trecerea la un vas mai mare decat daca observam ca planta nu mai creste multumitor. Inmultirea echinocereusilor se face usor din seminte, vara, pe un sol nisipos. La fel de bine se poate face si din lastari sau chiar taieturi de 4-5 cm lungime din plante mature. In cazul plantelor in pericol de putrezire se poate folosi cu mare succes altoirea partilor sanatoase, in cazul in care nu mai este timp pentru formarea radacinilor pana la perioada de repaos. Preferatii mei sunt echinocereusii “pectinati” , cu spinii mici de cativa milimetri, in culori de la alb la galben, roz, rosu, adevarate bijuterii.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *