1361192_sunflower_and_bee.jpg

Zone de practicare a apiculturii

S-a format in condifiile specifiee pedo-climatice si de baza melifera din zona carpato-danubiana. Climatul temperat continental de la noi din tara este caracterizat prin precipitatii relativ reduse, variatii mari de temperatura si vanturi puternice.

Din punct de vedere taxonomic, sunt unanim accep-tate pentru albina noastra, cinci zone bioapicole princi-pale (de referinta):

• Campia sudica dunareana (inclusiv Dobrogea si Delta);

• Zona colinara subcarpatica;

• Campia Vestica (inclusiv Banatul);

• Podisul Transilvaniei;

• Podisul Moldovei.

Din punct de vedere somatometric, trompa albinei are lungimea cuprinsa intre 6,02-6,64 mm, lungimea aripei anterioare 9,0-9,4 mm, indicele cubital (clase) 2,12-3,70 si indicele tarsian (procente) 54,97-58,56.

Din punct de vedere comportamental este o rasa de albine foarte blanda. Se caracterizeaza printr-un com-portament deosebit de linistit pe faguri. In timpul con-trolului familiilor, permite intervenfla omului chiar si fara folosirea fumului.

Este caracterizata prin schimbarea linistita a matcii: anecbalie = inlocuire naturala periodica a matcii. Este putin predispusa fa furtisag si are un instinct moderat de roire. In timpul roirii cladeste cca. 30-50 botci si numai in cazuri cu totul exceptional peste 100. Capacirea celu-lelor cu miere este predominant „uscata”, uneori intermediari (mixta). Prezinta predispozitie accentuata pentru blocarea cuibului cu miere, in cazul culesurilor de mare intensitate, particuiaritate biologica ce ingreunea-za intretinerea sa in stupi orizontali. Tendinta de propo-lizare este slaba.

Este o albina productiva, la familiile de albine recor-diste, in conditii excepljonale de cules, productia de miere putand atinge 50-60 kg/familie.

Pentru asigurarea unei presiuni de selectie in zonele de influenza si pentru mentinerea curata a materialului biologic ce constituie patrimoniul genetic apicol, Institute de Cercetare-Dezvoltare pentru Apicultura, prin pepi-nierele sale de la Bucuresti, Moara Vlasiei – llfov, Mal-daresti – Valcea, Cislau – Buzau, Poieni – lasi si Bididia – Tulcea, produce anual matci selectionate care se di-fuzeaza in teritoriu. Prolificitatea matcii poate varia in li-mitele 1600-2100 oua/24 ore.

Albina carpatina este bine adaptata conditiilor pedo-climatice in care s-a format. In prezent se aplica in tara noastra un sistem de ameliorare in rasa curata, diferentiat in functie de principalele zone climatice. Incercarile de acest gen si incrucisarile realizate cu popu-latiile locale nu au dua la efectele economice pe care s-a scontat. Poluarea albinei autohtone ar avea efecte dezastruoase, putandu-se ajunge la slabirea rezistentei la boli si daunatori. Obtinerea unor metisi nedoriti si neadaptati la condile de mediu din tara noastra pot periclita fondul apicol autohton (Apis melifera carpatica). Este recunoscuta situatia unor tari in care nu se mai poate regasi albina de bastina.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *