1329718_hen_-_kura

Ventilatia pasarilor

Conditioneaza in masura hotaratoare posibilitatea cresterii pasarilor in spatii inchise.La adaposturile cu o latime de 4-5m este sufficient sa se creeze anumite orificii in pereti sau sa se deschida, la nevoie, o parte din ferestre, pentru a se realize schimbul necesar de aer si purificarea atmosferei din interior.La adaposturile cu latimi de peste 5 m ventilatia pe cale naturala se face din ce in ce mai dificil, iar la cele a caror latime depaseste 10 m n se poate concepe o ventilatie corecta fara ajutorul electroventilatoarelor.

In conceptia moderna a cresterii pasarilor, ventilatia inseamna, pe scurt, realizarea unui “aer curat” in hala, prin producerea de aer proaspat, fara a provoca curenti, aer care in conditiile tari noastre trebuie sa fie incalzit iarna si racit vara, si evacuarea bioxidului de carbon, produs normal al arderilor metabolice, sau a altor nocivitati, produse in mod accidental in hala respective.Aceasta conceptie se deosebeste fundamental de ventilatia care inseamna numai un schimb de aer, in cele doua sensuri, la temperature si umiditatea mediului exterior, fara o dirijare din partea omului.

Curentii de aer pot provoca neajunsuri, mai mari sau mai mici, in functie de varsta pasarilor.

In ceea ce priveste tineretul de peste 3 luni si mai ales gainile, parerile asupra efectului negativ al curentilor de aer sunt diferite.Astfel, unii crescatori nu considera o fi o greseala ca in halele de gaini, in special, sa fie current, oricat de mare.Este desigur o solutie fortuita, in legatura cu intentia de a rezolva cu cheltuieli mai reduse, problema ventilatiei halei.De fapt insa curentii de aer sunt vatamatori entru orice varsta, cu deosebire ca la varsta mai tanara efectul negative se observa mai usot, prin pierderile inregistrate, pe cand la adulte au o actiune indirecta, favorizand afectiuni respiratorii.

In general, sunt acceptate urmatoarele limite in ceea ce priveste viteza de circulatie a aerului in interiorul halelor:

-la nivelul pasarilor 0,2-0,3m/sec;

-la nivelul orificiilor de admisie si evacuare, 1m/sec cel mult.

Cu cat temperature si umiditatea mediului inconjurator indica valori mai departate de limitele impuse de cerintele fiziologice, cu atat sistemul de ventilatie care trebuie adoptat va fi mai pretentious si mai costisitor, pentru a putea realizaparametrii normali.

Unii specialisti recomanda ca schimburile de aer in hale sa se faca de cca 6 ori pe ora irna si de cca 20-30 ori pe ora vara.Acest lucru constituie o greseala, deoarece lasa impresia ca nevoile respratorii ale pasarilor sunt diferite, in functie de temperaturile inregistrate.Necesarul de aer al pasarilor este infuentat numai intr-o mica masura de acest lucru; el este insa in stransa legatura cu varsta, deci cu greutatea corporalal.Acesta este criteriul care stabileste in mod stiintific necesarul de aer curat, de oxigen, a pasarilor dintr-o hala.

Literature de specialitate citeaza ca necesare asemenea instalatii de conditionare a aerului; faptul ca totusi ele sunt folositte destul de rar se explica prin urmatoarele doua considerente:

-in multe tari cu avicultura dezvoltata, conditiile de clima sunt mai favorabile decat cele din tara noastra, neexistand acele diferente mari de temperature si umiditate;

-in fermele particulare investirea unor sume mairi se poate face cu mare greutate, crescatorul mutumindu-se cu productii mai mici.

Tara noastra insa, prin adoptarea sistemului de conditionare a aerului in adaposturile de pasari, se va putea situa printer primele tari cu productii medii situate intre 260-290 oua pe an,pe effective de milioane de gaini.

Aceasta problematrebuie analizata si inteleasa; aplicarea ei cat mai corecta si mai economica va permite realizarea unei densitati maxime in hale, fara nici un risc pentru viata si productia efectivelor.

Adapostul care nu mai depinde de temperature si umiditatea exterioara permite ca diferenta de schimburi de aer, iarna si vara, practicata astazi cu o eficienta minima, san u mai existe, realizandu-se in tot timpul anului acelasi numar de schimburi de aer, in functie de volumul adapostului, de greutatea totala a pasarilor din hala, de temperature I umiditatea atmosferei ambiente.

Ventilatia obisnuita, fara cinditionare, se recomanda in tarile sau in regiunile fara temperature si umiditati extreme, fara modificari bruste si de mare amplitudine a acestor dai factori de prim ordin ai microclimatului.In regiunile in care asemenea modificari se porduc, asa cum este cazul tarii noastre, folosirea in continuare a ventilatiei nedirijate, se va opune realizarii unor productii mai mari de 230 oua pe an, pe gaina cazata, ceea ce este destul de putin avand in vedere succesele remarcabile obtinute in ultimul timp in materie de alimentatie si de selectie.

Experienta gospodariilor agricole de stat este destul de concludenta in aceasta privinta.In perioadele in care “jocul” tepmeraturii si umiditatii nu au avut o amplitudine prea mare, s-au obtinut productii de 21-22 si chiar 23 oua pe luna, de la fiecare gaina, ceea ce inseamna ca organismele sunt capabile de productii de peste 250 oua pe an.In aceleasi conditii de alimentatie si ingrijire, cu aceiasi oameni si acelasi efectiv, s-au putut obtine numai 15-16 oua pe luna, atunci cand amplitudinea celor doi parametri a deposit limitele normale.

Diferentele mari de temperatura de la vara la iarna, umiditatea mare data de precipitatiile abundente, pe o lunha perioada de vreme, nu permit uniformizarea instalatiilor de ventilatie.

Admisia aerlui proaspat se realizeaza indiferent de sistemul folosit, printr-un numar de orificii dispuse in asa fel, incat intregul system de admisie si de evacuare sa functioneze fara a produce curenti.Orificiile de admisie trebuie sa fie cat mai departate de orificiile de evacuare, sa fie de dimensiuni mici si diseminate cat mai uniform pe intreaga suprafata a halei.

Orificiile de admisie si de evacuare pot fi plasate la anumite nivele.Multi crescatori prefera sistemul prin care admisia se face la partea superioara a halei, iar evacuareade la partea inferioara, la 30-40 cm de pardoseala, pe care o “spala”, antrenand gazelle nocive care se acumuleaza aici.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *