Selectia cabalinelor dupa descendenti

Alegerea reproducatorilor dupa descendenti reprezinta cel mai sigur mijloc pentru a define valoarea lor de ameliorare, constituind ultima si cea mai importanta veriga a selectiei. Pe baza fenotipului descendentilor, prin metode statisce, putem determina obiectiv si corect caracteristicile genotipice ale reproducatorilor si modul cum acestia le transmit in generatii succesive, in functie de care, se califica ca:imbunatatitori, indiferenti sau inrautatitori pentru actiunea de ameliorare a populatiei in care se folosesc.

Capacitatea de transmitere creditara a insusirilor urmarite conditioneaza castigul genetic (efectul selectiei) care sta la baza stabilirii rationale a sistemului de potrivire a perechilor.

Testarea reproducatorilor pe baza performantelor descendentilor se utilizeaza in principal pentru alegerea reproducatorilor masculi, insa in cazul hergheliilor se folosesc si pentru alegerea iepelor de reproductie.

Metodele de testare a reproducatorilor dupa descendenta in herghelii sunt diferite in functie de scop, astfel:

-in lucrarile de bonitare anuale (conform instructiunilor de bonitare- Decretul 43/1976), testarea se face dupa valoarea a cel putin doua serii de descendenti pentru armasari si de minimum doi manji nascuti in conditii normale, pentru iepe.aprecierea se exprima prin note de la 10 la 1, astfel:

A) Pentru armasari si iepe din herghelii:

– Descendenti in majoritate din clasele elita si record……………………….10-8

– Descendenti majoritar din clasa elita……7-6

– -Descendenti in principal din clasa a I-A…5

– Descendenti majoritar din clasa a ii-a …4

B)pentru armasari de monta publica:

-descendenti cel putin 75% din clasa a i-a si mai buni…..10-8

-descendenti minimum 50% din clasa a I-a, restul necorespunzatori pentru reproductie 8-6

-descendenti cel putin 25% din clasa I-a, 6-4

-toti descendentii necorespunzatori pentru reproductie…….sub 4

Incadrarea in clase dupa valoarea descendentilor se face in functie de nota acestora, dupa aceleasi imite ca si pentru dezvoltarea corporala.
In lucrarile speciale de alegere ( selectie) a reproducatorilor masculi dupa descendenta, se utilizeaza una dintre metodele de testare cunoscute, tinand sau nu seama de influenta mamelor, numarul descendentilor necesari este in functie de rasa si de gradul de ameliorare, fiind de minimum 10-15 descendenti, in cazul raselor Pur sange englez si Trapasi si de cel putin 15-20 descendenti la celelalte rase. Dintre aceste numeroase metode, in functie de semnificatia lor, mai mult utilizate sunt urmatoarele:

a. Metoda productiei potentiale, prin care valoarea de ameliorare a unui reproducator ( T ) se determina prin diferenta intre media insusirilor descendentilor ( D ) si ale mamelor ( M ), sau chiar numai prin diferenta dintre valoarea insusirilor reproducatorului respectiv cu media descendentilor sai.Exemplificand valoarea de ameliorare a armasarului ,, Oslo’’ de rasa Trapasa pentru insusirea de viteza ( timp/km ), este urmatoarea:

b. T=M-D; T= 1,28,6- 1’25,9= 2 SEC 7 zecimi

Sau T- D; 1’25,9- 1’20,0 = 5 SEC 9 zecimi

Aceasta metoda se foloseste in general orientativ, deoarece nu tine seama de fiecare imperechere, exprimand doar diferenta medie cu indici de siguranta redusi.

c. Metoda gratarului ereditatii, prin care valoarea de ameliorare a reproducatorilor se stabileste in mod grafic si respectiv prin calificativele : imbunatatilor, indiferent sau inrautatitor.Rezultatul testului dupa descendenta prin compararea insusirii de viteza ale acestora cu ale mamelor pentru armasarul Decision de rasa Trapas si respectiv pentru armasarul ,, Hroby X ‘’ de rasa Hutula ( fig.54 si 55 respectiv 56 si 57 ) releva calitatile de ameliorator ale armasarilor respective, permitand in acelasi timp analiza combinativ reproductive a cuplurilor realizate, in vederea dirijarii cat mai judicioase a potrivirii perechilor. Cu toate ca metoda este complexa si singura, are dezavantajul ca nu tine seama de influenta conditiilor de mediu, compararea facandu-se intre indivizi din loturi si perioade diferite ( mame-descendenti ).

d. Metoda de apreciere a reproducatorilor, prin cumpararea valorii descendentilor cu grupe de descendenti ai altor reproducatori de aceeasi varsta, in aceeasi perioada de timp si crescuti in aceasi conditii cu cei ai reproducatorului in testare, deci contemporan cu acesta. Este o metoda a careI eficienta este cu atat mai sigura cu cat femelele cu care se imperechiaza armasarii reproducatori sunt mai omogene si numarul descendentilor mai mare. Procedeul de calcul are in vedere diferenta dintre valoarea medie a insusirii descendentilor ( Y ) reproducatorului analizat ( T ) si valoarea medie a insusirii contemporanilor ( A ) sau a descendentiilor altor reproducatori contemporani ( T x ), fata de care se stabileste si semnificatia diferetei. Acest procedeu il exemplifica prin rezultetele obtinute de tineretul din rasa Hutula, la proba de calificare in atelaj pe diferenta de 10 km cu 1200 kg tractate in alura de trap.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *