147

Efectul selectiei cabalinelor

Efectul selectiei sau castigul genetic, reprezinta deplasarea mediei caracterelor si a insusirilor unui grup din cadrul unei populatii insasi, in generatiile succesive. Aprecierea si posibilitatile de exprimare a efectului selectiei pentru insusirile si caracterele calitative fiind cunoscute, vom insista in continuare asupra elementelor de influenta ale acestora, avand in vedere particulatile speciei cabaline.

Starea de sanatate constituie un factor care in cazul unei stari maladive persistente si mai ales ereditare, micsoreaza sau inhiba selectia.Amintim aici mai ales afectiunile diferitelor aparate functionale, echilibrul neuro-formunal s.a.

Omogenitatea si marimea populatiei.Populatiile cabaline (rase si varietati) prezinta in general o structura genetic omogena, consolidata de-a lungul generatiilor, cu variabilitate relative restransa pentru unele insusiri si caractere, fapt influientat si de numarul mai redus de indivizi pe rase sau pe varietati(comparative cu alte specii de ferma). Din aceste considerente, asigurarea optima a conditiilor si a factorilor de mediu reprezinta un mijloc deosebit de important in manifestarea potentialului genetic individual si respectiv a posibilitatii de alegere a celor mai valorosi genitori.

Intensitatea selectiei (R) reprezinta proportia de indivizi retinuti in fiecare generatie pentru reproductive, in vederea mentinerii numarului constant de indivizi in populatie. Cu cat numarul retinut este mai mic, cu atat selectia pe generatie poate fi mai riguroasa si ritmul modificarilor in structura genetica creste sau invers.

Tinand seama ca obisnuit de la iapa se obtin anual 0,75 manji din care 0.37 femele, in cazul varstei de reforma, la 11 ani intensitatea de selectie la rasele intermediare este R=14,3 / 0.37 = 38.6 %; respectiv in fiecare an trebuie retinut 38,6% din tineretul femel nascut. In cazul reformei la 14 ani, retinerile anuale se reduc la 27% R=10/0,37=27%. Cu alte cuvinte, intensitatea de selectie este influientata de varsta obtinerii primului manz,de numarul produsilor obtinuti de la o femela si de varsta de reforma.

In cazul sporirii efectivelor matca, retinerea anuala a tineretului femel de inlocuire se majoreaza corespunzator cresterii procentuale prevazute, ceea ce de asemenea influienteaza evident intensitatea selectiei.

La masculi, intensitatea de selectie este mult mai mare, de atatea ori, la cate female se preconizeaza a fi folositi, de unde si importanta deosebita a acestora in procesul de ameliorare a populatiei. In medie se retin anual cate 2-3 produsi din totalul celor obtinuti anual.

Intervalul dintre generatii exprimat prin varsta medie a reproducatorilor in momentul ajungerii la maturitatea de reproductie a descendentilor, este de 10-11 ani. Din aceste considerente, efectul selectiei este mai lent decat la alte specii de ferma si trebuie compensata printr-o exigenta deosebita in alegerea reproducatorilor.

Diferenta de selectie se refera la superioritatea caracterelor si insusirilor nucleului de selectie fata de populatia din care face parte.Diferenta valorica a insusirilor urmarite dintre cele ale lotului de reproductie si a populatiei din care acesta face parte, permite un precalcul cu privire la prognosticarea performantelor viitorilor produsi.Spre exemplu, daca intr-o herghelie de trapasi se realizeaza in medie la armasari, viteza de 1’20’’/kmla iepe fata de 2’5’’/km in medie pe populatie, diferenta de selectie reprezinta un timp cu 40’’ mai putin la nucleul de selectie. Aceasta diferenta de selectie prestabilita se realizeaza in descendenta cu unele abateri, determinate de influienta selectiei naturale si a unor factori de mediu mai mult sau mai putin favorizanti.

Coeficientul de heritabilitate (h2) reprezinta un element de mare importanta in procesul de selectie, siguranta transmiterii in descendenta fiind cu atat mai mare, cu cat caracterul sau insusirea respectiva este mai bine consolidata gentic. Apreciind diferentele genotipice dintre rase si in cadrul acestora intre linii, valorice coeficientului de heritabilitate releva un potential diferit de transmitere ereditara a insusirilor urmarite, ca o consecinta a genotipurile ce alcatuiesc fiecare rasa sau linie in parte, insa care in majoritatea cazurilor releva o puternica consolidare genetic. Insusirile mai intens influentate de factorii exogeni, prezinta in general un coeficient de heritabilitate mai scazut, cum este spre exemplu la rasa Hutula insusirea pentru viteza cu h2 de 0,32 pentru samar.

Efectul selectiei pentru o insusire se realizeaza cel mai usor si intr-un timp mai scurt comparative cu selectia concomitenta pentru mai multe insusiri, insa trebuie sa avem in vedere dezvoltarea corelativa a insusirilor si sa nu neglijam insusirile biologice generale ale individului. Astfel daca la o populatie de cai nu ne multumeste o insusire cum ar fi spre exemplu talia prea redusa la caii de munte si dorim sa realizam o crestere de 5 cm pe generatie, este nevoie ca materialul de reproductie folosit sa fie cu 8 cm mai inalt decat populatia respectiva. In acest fel se va putea realiza progresul asteptat dupa cum urmeaza:

-talia calului de munte 135,23 cm

-talia reproducatorilor utilizati 143,19 cm

-coeficientul de heritabilitate pentru talie 0,63 cm

-intervalul dintre generatii 9,3 ani

g = 0,63 x 7,96 = 5,01 cm pe gratie si

j = 5,01/9,3 = 0,54 cm pe an

In situatia cand urmarim cresterea masei corporale care la calul de munte este in medie de 344 kg,iar a armasarilor reproducatori folositi din rasa hutula de 400 kg, putem evalua efectul selectiei pe generatie, tinand seama ca h2 = 0,7, astfel:

g = 56 x 0,68 = 38,08 kg respectiv j= 38,08/9,3 = 4,09 kg

In concluzie, este necesar sa folosim la reproductie numai reproducatori care in timp sa asigure castigul genetic asteptat.

Efectul selectiei pentru mai multe insusiri. In majoritatea cazurilor in ameliorarea cabalinelor prin selectie nu se urmareste imbunatatirea unui singur caracter, ci a mai multora simultan. Castigul genetic in cazul selectiei concomitente pentru mai multe insusiri sau caractere este direct influientat de corelatia dintre acestea si valoarea coeficientului de heritabilitate.

Tinand seama de importanta cresterii genomenelor corelative dintre caractere, corelatii a caror ordin de marime este determinat de intensitatea relatiilor dintre genele sau blocurile de gene cu actiune pleiotropa determinate de caracterele corelate si intensitatea dintre factorii exogeni care concura in acelasi sens sau antagonist la manifestarea acestor caractere. Valoarea coeficientului de corelatie dintre doua sau mai multe insusiri variaza foarte mult, in functie de caracterul de dezvoltare simultan sau independent al acestora. Asa spre exemplu, coeficientul de corelatie dintre unele insusiri fenotipice si performantele de viteza realizate in probele de calificare de tineretul cabalin din rasa Lipitana, variaza dupa cum urmeaza:

-Coeficientul de corelatie intre timpul realizat in proba de control si modificarea plusului dupa efectuarea acesteia este de 0,08; cu temperatura 0,25;

-corelatia modificarilor pe durata probei intre lipemie si respiratie este de 0,38; cu temperatura 0,25 si cu pulsul 0,18;

-corelatia intre modificarile lipemiei si puls este de 0,20, cu respiratia 0,16 si cu temperature 0,32;

-corelatia intre modificarea fractiunilor gamaglobuline si puls este 0,43, cu respiratia 0,17 si cu temperatura corpului 0,32 s.a. In acest sens este edificatoare selectia aplicata la rasa Hutula, in vederea cresterii dezvoltarii corporale, la care in ultimii 35 ani s-a marit talia cu 5,7%, perimetrul toracic cu 9,3%, cu aproape 10% masa corporala s.a.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *