1376695_chicken

Adapostul pasarilor

Amplasarea unei hale este prima problema care trebuie rezolvata si oricat ar parea de simpla, poate produce multe neplaceri, in cazul cand nu I se acorda importanta cuvenita.Pentru o hala amplasata gresit se suporta consecinte atat timp cat ea dureaza, sau trebuie cheltuite noi sume de bai pentru remedieri, imbunatarirea izolatiei etc.

Amplasarea halei cu ferestrele spre sud sau amplasate cu ferestrele orientate spre est si vest nu mai constituie o regula.important este ca, in functie de directia vantului dominant, specifica fiecarei regiuni, sa se amplaseze hala cu unghiul laturii mici pe aceasta directie, pentru a oferi o suprafata cat mai mica aciunii nefavorabile a vantului, impotriva caruia trebuie luate masuri speciale de izolare.

Materialele de constructii difera de la o tara la alta, in functie de resursele existente si de costul lor.In unele tari lemnul este destul de mult folosit la constructia de hale.Foile de aluminiu, foile de tabla ondulata, placile ondulate de azbociment, placile de materiale plastice, granulitul, associate cu caramida isi gasesc o larga utilizare.

In tara noastra s-au folosit peretii de caramida.O data cu dezvoltarea industriei materialelor izolante, peretii de granulit isi vor gasi la noi, o utilizare din ce in ce mai mare, in timp ce lemnul nu va fi folosit, dandu-i-se utilizari mai economice.

Izolatia este una din cele mai sensibile aspecte la realizarea unui adapost correct, oricare ar fi materialele folosite.Acestei probleme, desi I se recunoaste importanta, de cele mai multe ori I s-a dat o atentie redusa.De aici survin multe din neplacerile care se inregistreaza in timpul perioadei de crestere si de productie, care se datoresc uneori unui spirit de economie rau inteles.La construirea adaposturilor, se vor cauta desigur solutiile cele mai economice, fara a neglija insa detaliile care conditioneaza calitatea adapostului.Cucat sistemul de izolatie va fi mai bine rezolvat, cu atat vor fi mai reduse cheltuielile necessitate de sistemul de incalzire a adapostului (iarna) si de racier a lui (vara).Schimburile de aer facandu-se la nivelul peretilor, ferestrelor si acoperisului, acestea sunt deci locurile importante pe unde se pierde caldura in timpul iernii si pe unde patrunde in timpul verii.

Pentru a reduce cantitatea de caldura care intra in timpul verii prin acoperis se recomanda ca acesta sa fie impregnate cu un amestec format dintr-o saultie de 200kg clorura ce Ca, 300 g de Cu, 11,5 kg clorura de Na, 2 l melasa pentru 1000 m², asigurandu-se in felul acesta o suprafata care refracta razele solare, ceea ce scade temperature in interiorul halei cu cca 5-6 °C.

Un bun material isolator il formeaza vata de sticla sau minerala; cu foarte bune rezultate se foloseste astazi, pe scara tot mai mare, polistirenul espandat.

Materialele de constructie au valori diferite de izolatie.Precizarea balantei termice a unui adapost necesita in primul rand cunoasterea indicilor de termicitate ai materialelor folosite la constructie, valoarea “K”.Cu cat aceasta valoare este mai mica, cu atat puterea de izolatie a materialului resprectiv este mai mare.

Pe langa valoarea “K”, a stabilirea balantei termice trebuie analizate urmatoarele elemente:limitele extreme de temperature ale locului unde se amplaseaza adapostul, numarul de pasari ce vor fi adapostite in hala respective, iar in cazul folosirii asternutului permanent, degajarile de caldura ale animala, in functie de grosimea lui.In ceea ce priveste degajarea de caldura animala, in general se admite, ca valoarea medie, cantitatea de 2,75 calorii pe ora si kilocorp.

Masurarea caldurii degajate de asternutul permanent nu cunoaste pana in prezent valori precise.In general se admite ca 1m² de asternut, cu o grosime de 30 cm, este egal cu caloriile degajate de o pasare, cu o greutate de 2 kg.

Izolatia plafonului va fi mai exigenta, mai ales atuncicand se construiesc hale fara pod.In interior, plafonul va fi protejat printr-un strat de vopsea sau alt material, cu o buna valoare izolatoare.

Un perete cu un bun coefficient de izolare poate fi format, de la exterior spre interior, din urmatoarele elemente:

-folie de aluminiu ondulat, cu o grosime de 0,75 mm;

-vata de sticla (6,25cm grosime);

-un strat de aer egal cu grosime barelor care sustin lolile de aluminiu (cca1,5cm);

-polistiren espandat (2,5 cm);

-asbociment semicomprimat (6,35 cm).

Peretele astfel format are grosimea de 17,35 cm.

Indicele de lumina la halele prevazute cu ferestre reprezinta relatia dintre suprafata ocupata de ferestre si suprafata pardoselei; la halele fara ferestre, care astazi se construiesc din ce in ce mai mul, deci la care iluminarea se face numai cu ajutorul luminii artificiale, reprezinta intensitatea luminii raportata la unitatee de suprafata.

La halele cu ferestre, coeficientul de lumina poate fi de 1:20-1:25 si chiar 1:40, in fnctie de destinatia efectivelor din hale.

Amplasarea ferestrelor se poate face pe una sau pe ambele laturi mari ale halei, in functie de latimea adapostului.La o latime de 6-7 m, ferestrele pot fi amplasate pe o singura latura; la latimi mai mari de 8m amplasarea ferestrelor se face pe ambele laturi, pentru a asigura o luminozitate uniforma in tot adapostul.

Prezenta ferestrelor, pe langa dezavantajul unei suprafete prin care se realizeaza un schimb necontrolat si nedorit de caldura, in plus sau in minus, din interior spre exterior, sau invers, in ambele cazuri in detrimental tempereaturii necesare, se opune dirijarii procesului de crestere si de productie, obligatoriu in intreprinderile avicole de tip industrial.

Programul de iluminat in raport cu varsta si cu destinatia puilor, cu varsta si cu procentul de ouat al gainilor, este de asemenea destul de diferit.In aceasta privinta literature de specialitate prezinta multe recomandari si multe pareri, de multe ori contradictorii.

Adaposturile prevazute cu ferestre folosesc diferite sisteme de iluminat artificial, simple sau combinate:

-aprinderea becurilor dimineata, pentru asigurarea duratei normale de activitate;

-realizarea acestui lucru prin iluminatul de seara;

-iluminarea adapostului tot timpul noptii;

-iluminarea brusca, violenta.

Lumia de dimineata are avantajul de a nu produce tulburari printer pasari, ce cea de seara, deoarece atunci cand se sting becurile, oricat de treptat s-ar face aceasta stingere, totusi, intre lumina ultimelor becuri si intunericul complet este o diferenta care deranjeazapasarile, putand provoca in unele cazuri accidente, prin aglomerari si sufocari.Aprinderea becurilo dimineata nu provoaca nici un neajuns, iar sear ape masura ce limina scade, pasarile se retrag pe stinghii.

Mentinerea luminii aprinse toata noaptea nu este recomandabila, nefiind economica si nici urmata de o sporire a productiei; aceasta pentru ca pasarile au nevoie de odihna, de care nu se pot bucura atunci cand lumina este aprinsa tot timpul.

Iluminarea brusca consta in expunerea pasarilor la o lumina de mare intensitate, pe perioade foarte scurte, prin utilizatea unor lampi de 1000-1500W, care se aprind de 3-4 ori pe noapte, timp de 20-30 secunde.

In fermele avicole industriale din gospodariile agricole de stat s-au construit adaposturi prevazute cu ferestre.O data cu castigarea experientei, verificandu-se efectul nevativ al luminii prea puternice, care irita pasarile si face imposibila dirijarea programului de lumina la diferitele caregori de varsta si de productie, peogram care in anumite perioade trebuie sa asigura numai 6 ore pe zi, in timp ce lumina naturala, vara, ajunge si la 14-15 ore pe zi, s-a adoptat solutia care consta in vopsirea tuturor geamurilor, in exterior, cu vopsea de culoare neagra, peste care se alpaca un strat de culaore alba, pentru a nu permite razelor solare sa patrunda in interior; pentru marirea indiceluide izolatie, intre cele doua randuri de geamuri se aseaza vata de sticla, vata minerala sau alt material izolant.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *