Category Archives: Viticultura

Viticultura privita ca afacere

 Piata
Viticultura este o activitate care dateaza in Romania din vremuri stravechi, sturgurii si vinul constituindu-se timp de multe sute de ani drept una dintre cele mai mari bogatii naturale ale tarii. De-a lungul timpului, vinurile romanesti au capatat si si-au pastrat o faima deosebita, datorita calitatii lor, fapt care a plasat tara noastra, alaturi de Franta, Spania, Italia, Germania sau Portugalia, printre cei mai mari producatori si exportatori de vin din Europa.
Dupa 1990, odata cu redobandirea terenurilor de catre fostii proprietari, viile au inceput a fi exploatate individual. Odata cu trecerea timpului si resimtind din plin lipsa fondurilor necesare inlocuirii si/sau intretinerii corespunzatoare, culturile de vita de vie au inceput sa se degradeze calitativ, ceea ce s-a vazut imediat pe planul productiei si al exporturilor.
in ultimele luni ale anului 2002, odata cu deschiderea capitolului de negociere Romania – Uniunea Europeana referitor la agricultura, a reaparut in atentie problema calitatii si competitivitatii in domeniul viticulturii. In planul de actiune convenit s-a stabilit obligativitatea inlocuirii viilor hibride cu vita nobila, in cazul celor care vor comercializa vinul pe piata comunitara. in acest sens, se pune problema acordarii unui sprijin financiar din partea statului pentru plantarea noilor culturi de vita nobila, deoarece operatiunea este foarte costisitoare. Obligativitatea inlocuirii culturilor nu ii va viza si pe cei care produc vin pentru consum propriu sau pentru mic comert regional.
Tot in aceasta directie, tara noastra si-a asumat raspunderea inventarierii plantatiilor viticole si organizarii unui registru comunitar al acestora.
La nivelul anului 2010, patrimoniul viticol al Romaniei a fost de 254 mii hectare, iar productia de vin s-a situat la aproximativ 5,5 milioane de hectolitri.

Clientii
Clientii se diferentiaza in functie de marimea firmei si de complexitatea procesului de prelucrare. Pentru exploatatii de mici dimensiuni, clientii sunt in mare parte localizati in proximitatea vanzatorului, acesta adresandu-se pietei locale.
in cazul marilor podgorii, cu capacitati de productie insemnate, piata este una mult mai larga, extinzandu-se de cele mai multe ori si in afara granitelor tarii.

Concurenta
Un intreprinzator care demareaza o astfel de afacere trebuie sa tina seama de concurenta de pe piata interna (pe plan local cat si national) insa nu trebuie sa omita concurenta indirecta pe care o reprezinta producatorii straini si mai cu seama cei din tarile Uniunii Europene. Aceste considerente devin foarte actuale in conditiile in care tara noastra se pregateste pentru aderarea la structurile europene, iar produsele autohtone vor trebui sa tinda spre standardele calitative ridicate impuse de aceasta noua piata.
in acest sens, studii recente arata ca, din punct de vedere valoric, productivitatea unui hectar de vie este de 6 ori mai mica in Romania decat in tarile UE. Productia de struguri la hectar se cifreaza in Romania la 70% din cea a tarilor UE, iar productia de vin – la 45%.
Pe plan national, exista cativa “jucatori” importanti, printre care: Vie Vin Murfatlar, Vincon Vrancea, Jidvei, Cotnari. Acestia se adreseaza de regula atat pietei interne, cat si exportului si in general nu pot fi vazuti drept concurenta de un producator mic, nou infiintat. Acesta trebuie sa se raporteze la rivalii de pe piata locala, acolo de unde vin cei mai multi dintre clienti.

Promovarea
Datorita posibilitatilor financiare limitate din perioada de inceput a afacerii (situatia cea mai frecvent intalnita) promovarea va fi cu precadere una locala.
Se poate recurge la diverse promotii, organizarea unor degustari, sponsorizarea unor evenimente locale prin oferirea de vin in mod gratuit etc. in plus, se pot da anunturi in presa scrisa sau se pot disemina materiale publicitare tiparite (fluturasi, pliante) printre potentialii clienti sau toate cele de mai sus.
Oricum, strategia promotionala trebuie sa vizeze optimizarea raportului intre rezultatele asteptate a se obtine in urma campaniei publicitare si costul acesteia.

Costurile de inceput
in cazul in care exista plantatia, cea mai mare parte a resurselor financiare este directionata catre lucrarile agricole. Daca afacerea este luata de la zero, trebuie previzionate costurile infiintarii unei asemenea culturi, care sunt mari (depasesc 10.000 € pe hectar).
De asemenea, avand in vedere faptul ca primele incasari apar dupa o perioada lunga (un an) de la demararea lucrarilor, trebuie anticipata o suma de bani necesara intretinerii viei de-a lungul unui an, cheltuieli care se ridica la 1500-2000 € / hectar. in aceasta suma sunt cuprinse lucrarile agricole periodice care trebuie intreprinse, substantele utilizate etc.

Pregatire si calificare
Pentru cei care nu detin cunostinte teoretice si doresc sa le dobandeasca exista de multe ori, in cadrul facultatilor de agricultura / agronomie, specializarea viticultura.
Totusi, de cele mai multe ori, cultivarea viei este o traditie care se mosteneste, iar procedurile si tehnicile specifice se invata prin practica. Pentru muncile
efective se foloseste personal necalificat, forta de munca fiind, in acest caz, extrem de ieftina.

Cadrul legal
Pe langa avizele obisnuite, care trebuie obtinute de orice firma inainte de in vederea infiintarii, pentru exploatarea plantatiilor viticole sunt necesare o serie de autorizatii specifice, printre care (in functie de caz):
– Autorizatie de plantare a vitei de vie;
– Autorizatie de defrisare a viilor;
– Decizie de acordare a dreptului de a produce vinuri cu denumire originara;
– Certificat de atestare a dreptului de comercializare a vinurilor cu denumire de origine;
– Aviz pentru efectuarea invechirii distilatelor si a imbutelierii vinarsurilor in afara arealului delimitat pentru denumirea de origine revendicata;
– Aviz pentru efectuarea fermentarii in butelii in afara arealului delimitat de provenienta a strugurilor.

Plantarea vitei de vie

Vitele se pot procura de la unitatile de desfacere specializate. Intotdeauna procura un plus de 3-5% de vite necesar inlocuirii celor care nu se prind. Vitele pentru plantat trebuie sa fie de cea mai buna calitate. Pe loturile de langa casa, din zonele nisipoase , se procura pentru plantare vite nealtoite, inradacinate. Continue reading Plantarea vitei de vie

Lucrari si operatii in verde la vita de vie

La vitele producatoare de struguri pentru masa se aplica totalitatea lucrarilor si operatiilor in verde. La soiurile de vita pentru struguri de vin, lucrarile in verde sunt mai reduse, aplicandu-se in special plivitul, copilitul si carnitul; mai rar desfrunzitul. Continue reading Lucrari si operatii in verde la vita de vie

Soiuri de struguri pentru vinuri albe – partea 2

1. Muscat Ottonel. Face parte din categoria soiurilor pentru producerea vinurilor aromate albe. Strugurii sunt cilindrici, cu boabele rotunde, de marime mijlocie, cu pielita verde-galbuir, acoperita cu multa bruma, care ii imprima o nuanta albicioasa. Miezul este crocant, semizemos si cu gust aromat. Da vinuri foarte aromate si adesea dulci. Este indicat atat ca soi de vin aromat, cat si ca soi de masa. Continue reading Soiuri de struguri pentru vinuri albe – partea 2

Soiuri de struguri pentru vinuri albe – partea 1

1. Aligote. Este un soi de mare productie, raspandit in toate podgoriile din Moldova, incepand de la Iasi si pana la Odobesti si chiar si inrestul tarii. Strugurii au forma cilindrica, cu boabe sferice, de culoare verde-galbuie, ruginite pe partea dinspresoare. Da productii mari de struguri si vinuri destul de apreciat. Este un soi sensibil la mucegai. Continue reading Soiuri de struguri pentru vinuri albe – partea 1

Soiuri de struguri de masa – partea 2

1. Muscat de Hamburg. Este un soi foarte apreciat pentru gustul sau aromat. Se coace in prima jumatate a lunii septembrie. Strugurii sunt mari, de circa 300-400g, cu boabe ovoidale sau sferice, de culoare neagra-violacee, acoperite cu un strat de bruma (ceara). Miezul este carnos, crocant (trosnitor), cu gust tamaios. Acest soi se poate folosi si pentru vinificatie, rezultand un vin current de masa, cu o aroma discreta. Poate fi cultivat in gradinile de langa casa, in aproape toate regiunile tarii, impreuna cu soiul Cinsaut pentru a-I ridica productivitatea, printr-o mai buna legare a florilor. Continue reading Soiuri de struguri de masa – partea 2

Soiuri de struguri de masa – partea 1

1. Perla de Csaba (Muscat Perla de Csaba). Este un soi extratimpuriu, cu perioada de maturare in a doua jumatate a lunii iulie. Strugurii sunt de marime mijlocie, de forma sferica, de circa 100g, cu boabele de marime mijlocie, de forma sferica spre ovoidala, de culoare galbena, rumenite la coacerea deplina si destul de indesate pe ciorchine. Pulpa prezinta aroma de Muscat. Poate fi cultivat in toata tara. Cele mai bune rezultate le da in sudul tarii, unde se coace cel mai devreme. Continue reading Soiuri de struguri de masa – partea 1

Alegerea soiurilor de vita de vie

La stabilirea celor mai potrivite soiuri de struguri se are in vedere in primul rand, destinatia plantatiei. Astfel, la o plantatie pentru struguri de masa, sortimentul trebuie sa fie mai variat si sa cuprinda soiuri cu coacere esalonata, respectiv timpurie, mijlocie si tarzie. Aceasta, cu scopul de a asigura un consum de struguri proaspeti pe o perioada cat mai indelungata, incepand cu luna iulie si terminand cu lunile octombrie – noiembrie. Continue reading Alegerea soiurilor de vita de vie

Alegerea terenului pentru cultura vitei de vie

In alegerea terenului pentru cultura vitei de vie se pot ivi doua cazuri, cand locul se alege intr-o podgodie unde sunt ori au fost vii, sau cand se allege in afara podgoriilor sau a terenurilor unde au existat vii.

In ambele cazuri trebuie sa satisfaca nevoile de crestere si fructificare a vitei de vie. Continue reading Alegerea terenului pentru cultura vitei de vie

Taierea de formare pe tulpina semiinalta si inalta guyot pe tulpina

In primii doi ani taierile sunt asemanatoare cu cele de la tulpina inalta Cordon uni sau bilateral.

In anul al III-lea coarda ce se alege pentru formarea tulpinii se taie la 0.7 m inaltime si se orienteaza vertical, legandu-se de arac. Cand ochii pornesc in vegetatie se lasa primii 3-4 de la capatul superior al coardei, iar restul se suprima. Primii 3-4 ochi vor da lastari ce vor contribui la formarea coroanei. In anii IV si V se formeaza 4 verigi de rod ale caror coarde se conduc orizontal pe sarma. Continue reading Taierea de formare pe tulpina semiinalta si inalta guyot pe tulpina

Cordonul uni si bilateral cu codite

In anul I de la plantare lucrarile de ingrijire sunt asemanatoare cu cele de la cultura obisnuita (clasica sau joasa).

In anul al II-lea primavara la taiere, pentru formarea cordonului unilateral cu cordite ( 8) se alege coarda cea mai bine dezvoltata si se taie la 8-10 ochi; celelalte coarde suprimandu-se. Coarda ramasa se leaga de tutore sau arac in pozitie verticala. Continue reading Cordonul uni si bilateral cu codite

Bolile si daunatorii vitei de vie

Soiurile roditoare aflate in cultura sunt sensibile si unele chiar foarte sensibile la atacul unor boli si daunatori, ceea ce impune – pe langa cunoasterea aparitiei si manifestarii lor – si luarea unor masuri de protectie.

Bolile vitei de vie se clasifica dupa cazuele sau agentul patogen (microbul) care le provoaca in viroze (boli produse de virusi), bacterioze (boli produse de bacterii), micoze (boli produse de ciuperci) si boli fiziologice datorate unor perturbari in buna functionare a organismului plantei, provocate de multiple cauze. Continue reading Bolile si daunatorii vitei de vie

Cultura vitei de vie pe tulpuni semiinalte si inalte

Se practica mai multe tipuri de taiere si conducere a vitei de vie, pe tulpina de 70-80 cm (cultura semiinalta) sau de 1.00-1.20 m, si chiar 1.5m (cultura inalta). Dintre tipurile de taiere pot fi practicate: Guyot pe tulpina, cap inaltat, cordon uni sau bilateral cu cordite sau speronat, pergola cu streasina simpla sau dubla, pergola rationala, etc. Continue reading Cultura vitei de vie pe tulpuni semiinalte si inalte