Category Archives: Cereale

Despre mei

1. Importanta furajera

Desi din punct de vedere alimentar, meiul este considerata o cereala de mai mica importanta, valoarea furajera a acestei specii este mai ridicata datorita urmatoarelor particularitati:

● in hrana animalelor se folseste sub forma de furaj verde, fan sau semifan, in nutritia vacilor cu lapte, a cailor, iar boabele constituie hrana de baza a multor pasari de ornament;

● boabele de mei au o valoare nutritiva ridicata, cu un continut de 10-11% substante proteice, 3-4% grasimi, 8-10% celuloza;

● paiele de mei sunt foarte apreciate in hrana animalelor, in comparatie cu celelalte cereale, deoarece 1 kg de paie valoreaza 0,51 unitati furajere;

● in alimentatia omului, boabele de mei se folosesc sub forma de crupe sau pasat si pentru prepararea unei bauturi alcoolice (braga);

● este o valoroasa planta pentru conveierul verde furajer, mai ales in zonele secetoase, deoarece poate fi cultivata si in cultura dubla, dupa cerealele de toamna, avand o perioada scurta de vegetatie.

2. Insusiri morfologice si fiziologice

Radacina este fasciculata, puternic dezvoltata pe orizontala, dar cu o slaba patrundere in adancime.

Tulpina este erecta, de 70-90 cm inaltime, paroasa, plina cu maduva.

Frunzele, asezate altern, sunt liniare, cu limbul lat de 10-20 mm, acoperite cu perisori pe fata superioara.

Inflorescenta este un panicul lung, rasfirat, cu ramuri lungi, iar fructul este o pseudocariopsa, de culoare galbuie.

Perioada de vegetatie, in functie de soi, este cuprinsa intre 60-90 de zile.

3. Sistematica si soiuri

Meiul (Panicum miliaceum L.) face parte din familia Gramineae si in cultura se seamana mai multe soiuri: Raduga, Marte, Matador, Margarit, Minerva.

Particularitati biologice ale orzului

Germinatia la orz este bipolara. Datorita acestui fapt orzul are o putere de strabatere mai redusa decat graul sau secara. Orzul formeaza 5 – 8 radacini embrionare. Sistemul radicular este mai slab dezvoltat decat al celorlalte cereale paioase şi reprezinta 8,7 % din masa totala a plantei. In majoritate radacinile se afla in stratul de sol 0 – 25 cm, dar radacinile pot patrunde in sol şi pana la 100 cm. Sistemul radicular are o mai slaba putere de solubilizare şi absorbtie a substantelor nutritive din sol. Continue reading Particularitati biologice ale orzului

Cerintele fata de clima şi sol pentru orz

Orzul are cea mai mare arie de raspandire datorita formelor variate aflate in cultura, a caror perioada de vegetatie este cuprinsa intre 270 zile (forme de toamna) şi 60 zile la unele forme de primavara, cultivate la limita nordica de extindere a culturii (70° latitudine nordica in Federatia Rusa).

In sud orzul se cultiva pana in zonele calduroase din Africa (Maroc, Tunisia, Algeria).

Orzul se cultiva la latitudinea de 5000 m in Pundjab (India), 2700 m (Caucaz) şi 1900 m in Alpi. Continue reading Cerintele fata de clima şi sol pentru orz

Rotatia in cultura de orz si orzoaica

Orzul şi orzoaica de toamna sunt pretentioase fata de planta premergatoare, care trebuie sa paraseasca terenul devreme, permitand semanatul in conditii optime.

Pentru orzul de toamna plante foarte bune premergatoare sunt: mazarea, fasolea, borceagul, rapita de toamna, inul pentru ulei şi fibra.

Bune premergatoare sunt: floarea – soarelui, trifoiul, cartofii timpurii, soia – soiuri timpurii. Continue reading Rotatia in cultura de orz si orzoaica

Vinetele

Vinetele sunt originare din India de Sud si din Sri Lanka . Vanata se gaseste sub mai multe culori , alb , rosu , galben , maro sau violet si forma ei seamana cu o para mai lunga . Vanata se mai numeste si patlageaua vanata . In alte tari , cum ar fi Marea Britanie , vanata se gaseste si sub numele de aubergine , cuvant care in franceza inseamna arabul .

Vanata este originara din Asia , se gaseste din secolul al 19-lea si a fost cu timpul cultivate , crescuta si dezvoltata , in toate partile lumii .

In Romania , vinetele se cultiva inca din secolul al 19-lea , sunt la mare cautare si pretul lor este destul de ieftin pe timpul recoltarii lor .

Vanata este o leguma foarte gustoasa , cu gust dulce si se cultiva intre lunile august si octombrie . Fructul lor este carnos si daca nu le gatim imediat dupa ce acestea se taie , ele se vor oxida si vor fi toxice pentreu organism .

Vinetele contin fibre , vitamine si proteine .

Acestea sunt foarte recomandate de medici datorita calitatilor lor terapeutice , vinetele fiind si ele folosite in industria farmaceutica .

Vinetele ajuta la persoanele cu hipertensiune arteriala , persoanele care au probleme cu digestia , probleme cu ficatul sau cu rinichii .

Fierul este una din cele mai importante substante minerale pe care vanata le contine , fierul fiind foarte bun pentru imunitatea organismului .

Sistematica. Origine. Soiuri de orz

Sistematica

Formele cultivate de orz apartin unei singure specii, Hordeum sativum Jenssen (sin. cu H. vulgare L.) cu patru convarietati, din care doar doua sunt importante pentru cultura:

– convarietatea hexastichum Alef orzul pe şase randuri cunoscut sub denumirea de “orz” (fig. 1.3.1.) la care toate cele trei spiculete, de la calcaiul de rahis, sunt fertile, astfel incat, la fiecare calcai de rahis se gasesc trei boabe. Spicele au boabele dispuse frecvent pe şase randuri. In cazul varietatiilor cu spice laxe, spiculetele laterale de pe cele doua parti ale rahisului se suprapun rezultand “orzul pe 4 randuri”. Continue reading Sistematica. Origine. Soiuri de orz

Fertilizarea in cultura de orz si orzoaica

Pentru 100 Kg boabe şi productia secundara aferenta orzul consuma 2,4 – 2,9 Kg N; 1,1 – 1,3 Kg P2O5 şi 2,1 – 2,8 Kg K2O.

Datorita perioadei scurte de vegetatie, ritmului intens de absorbtie a elementelor nutritive din primele faze de vegetatie, avand in vedere şi sistemul radicular mai slab dezvoltat, orzul trebuie sa aibe la dispozitie suficiente substante nutritive, uşor solubile, pentru a putea realiza productii ridicate. Fata de grau şi secara, pana la intrarea in iarna, orzul consuma o cantitate dubla de NPK. Continue reading Fertilizarea in cultura de orz si orzoaica