Category Archives: Pasari

Ratii recomandate la struti

Pana la varsta sacrificarii sunt recomandate urmatoarele ratii pentru struti:

  • Ratia pre-start. Aceasta ratie se va administra din prima zi de viata pana la varsta de 8 saptamani. Puiul va trebui sa atinga o greutate de 18kg. Ratia va contine 55% cereale suplimentate cu 22% proteine la care se vor adauga aminoacizi esentiali. O combinatie adecvata va asigura cresterea armonioasa a puilor de struti. Se vor minimiza astfel si pierderile. Puii de strut, la aceasta varsta nu trebuie hraniti cu multe fibre.
  • Ratia start. Din momentul in care strutii au atins o greutate de 18kg se poate trece la ratia start. Aceasta ratie se va administra pana ce puiul atinge o greutate de 45kg, pana pe la varsta de 16 saptamani. Aceasta ratie trebuie sa contina 50% cereale care vor fi suplimentate cu 20% proteine.
  • Ratia de crestere. Puii vor fi trecuti la aceasta ratie dupa ce ating greutatea de 45kg, pe la varsta de 4-5 luni. Se va mentine aceasta ratie pana cand strutii ating o greutate de 65kg, asta se intampla in general pe la 6 luni. Ratia va contine 40% cereale si 16% proteine.
  • Ratia de terminare. Aceasta ratie se va aplica strutilor cu o greutate de 65-95kg, pe la varsta de 10 luni. In perioada aceasta, aripile strutilor vor fi taiate. Aceasta ratie contine 25% cereale plus 14% proteine. Furajul grosier este de 70%.
  • Ratia de taiere. Aceasta consta in 90% furaj plus 12% proteine. Ratia se poate administra pana la 110kg.
  • Ratia de mentinere. Aceasta consta in furaj si 10% proteine. Vitaminele si mineralele sunt esentiale.

Particularitati in alimentatia strutilor crescuti la ferma

607908_ostrich In mediul lor natural, strutii se hranesc cu nutreturi verzi. Alegerea plantelor este influentata de catre abundenta hranei si de catre densitatea pasarilor. Strutii evita in general masa verde uscata precum si plantele care au un continut ridicat de grasimi, oxalat, calciu, acestia preferand plantele de culoarea verde inchis.

In cadrul fermelor, crescatorii de struti folosesc trei sisteme de alimentatie: intensiv, semi-intensiv si extensiv. In sistemul de crestere extensiv hrana strutilor consta in masa verde si concentrate (porumb boabe). In sistemul de crestere semi-intensiv hrana consta tot in masa verde: lucerna, sfecla, rapita, varza, trifoi. La nutretul verde se va adauga un supliment de concentrate: nutret combinat, orz sau porumb. Iarna hrana strutilor consta in nutreturi suculente si fan. Nutreturile insilozate se vor folosi abia dupa 4-6 luni, dar acestea nu se recomanda in perioada ouatului.

In sistemul de crestere intensiv alimentatia strutilor consta in nutret combinat granulat acesta fiind unica sursa de hrana. In functie de categoria de varsta, in alimentatia strutilor se folosesc patru tipuri de ratii si anume: pui – 0-3 luni; tineret – 3-11 luni; finisare tineret – 11-14 luni si reproducatori – la care se vor folosi aceleasi ratii ca si la finisare tineret cu un adaos de nutret fibros.

In administrarea hranei la struti se vor respecta cateva reguli: evitarea schimbarii bruste a ratiei, schimbarea trebuie sa se faca treptat timp de o saptamana; ratia de hrana se va distribui la intervale de ore regulate; prepararea nutreturilor are ca rezultat o mai buna digestie. Apa potabila proaspata trebuie asigurata in permanenta.

Sisteme de exploatare a pasarilor pentru productia de oua

In cresterea pasarilor pot fi practicate un numar foarte mare de tehnologii care,indiferent daca se refera la o spesau la alta ,la o productie sau la alta,de calitate sau alta,pot fi caracterizateprin nivelul la care satisfac cerintele pasarilor fata de conditiile de viata,prin modul cum realizeaza optimizarea diferitelor conditii de intretinere si prin masura in care raspund cerintelor economice.

In general,se considera ca sistemul de intretinere a pasarilor este cu atat mai intensiv cu cat pentru 1m² de suprafata construita se realizeaza productii mai mari si la un pretde cost mai scazut.

Din acest punct de vedere,sistemele de intretinere pot fi caracterizate mai ales prin urmatoarele :intretinerea pasarilor se face in libertate la sistemele extensive,in semiliberate la sistemele semiintensive si in captivitate la sistemele intensive.

Despre strut

775513_ostrich_3 Strutul face parte din familia Struhionidae fiind cea mai mare pasare din toate cate exista, o vietate care traieste pe Terra inca de pe vremea dinozaurilor. Au fost descoperite fosile de strut cu o vechime de peste 120 de milioane de ani in Grecia, India si Mongolia.

Inaltimea strutului poate depasi 2,5m strutul putand cantari peste 120kg. Strutul este o pasare cu gatul lung si golas, cu capul mic in raport cu marimea sa avand in schimb ochii mari, de circa 5cm in diametru fiind considerati in cadrul vertebratelor terestre cei mai mari ochi. Creierul strutului este mai mic decat dimensiunea ochilor.

Aripile strutului sunt mici in comparatie cu greutatea si cu inaltimea sa astfel incat strutul nu poate zbura. Rolul aripilor este de a-i tine strutului de cald in perioadele friguroase fiind folosite pe post de evantai atunci cand strutului ii este foarte cald.

Miscarea aripilor strutului, de sus in jos, ca si cum ar zbura, il ajuta foarte mult pe strut la alergat dar si in luptele cu alti masculi.

Strutul are picioarele lungi care se termina cu doua gheare puternice, adaptate foarte bine la alergat. Strutul este o pasare care poate fugi cu o viteza de peste 60km/h timp de 20 de minute. Picioarele strutului sunt acoperite cu o piele solzoasa fapt care arata inrudirea acestuia cu reptilele. Oasele strutului sunt pneumatice.

Dintre organele de simt ale strutului ochii sunt cei mai dezvoltati la strut. Glasul masculului strut poate fi auzit in perioada imperecherii acesta fiind similar cu glasul leului. Glasul puilor de strut este mai melodios.

Factorii care influenteaza productia de oua

Dintre factorii de natura ereditara(interni),care influenteaza productia de oua atat numeric cat si calitativ, amintim:specia, rasa, individualitatea, varsta, precocitatea, conditiile de adapostire, starea de sanatate, densitatea, comportamentul, microclimatul.

Productia de oua individuala variaza intre limite foarte largi, fiind determinata partial de functionarea aparatului reproducator de mediu, sub control neurohormonal si puternic influentata de conditiile de mediu exterior.

In afara insa de acestea, productia numerica de oua mai este influentata direct sau indirect si de o serie de alti factori.

Specia:volumul productiei de oua este diferit la fiecare specie de pasari.Astfel, la gaini, productia de oua este mare, ajungand la unii hibirizi industriali pana la 250-270 bucatioua, in timp de 13-14 luni de exploatare.La curci productia de oua dintr-o perioada de ouat este in medie de 80-90 oua.La rate, productia de oua este foarte variata, la unele rase fiind foarte mare, ceea ce duce la o productie mare apropiata de a gainilor 180-220 oua.La gaste perioada de ouat este scurta si productia variaza intre 20-80 oua.

Rasa:determina variatii ale productiei de oua in cadrul aceleiasi specii in limite foarte largi.Astfel, la gaini productia de oau variaza in functie de rasa de la 120 oua la rasele grele, pana la 225-260 oua pe an la rasele specializate pentru productia de oua.La rate, de asemenea, productia de oua este foarte mult influentata de rasa.La curci si gaste, productia de oua este mai putin diferentiata de rase, aceste specii fiind selectionate si crescute, mai mult in directia productiei de carne.

Individul:din analiza individuala a productiei de oua se desprinde faptul ca, in cadrul unui lot de pasari, se disting indivizi cu productii scazute, medii sau ridicate.In special la gaini si rate, deseori se intalnesc indivizi care au o productie de oua cu mult peste media celorlalti.La rasele neameliorate, variabilitatea productiei de oua de la individ este foarte mare, lucru care influenteaza negativ productia.

Varsta:influenteaza foarte mult productia de oua.Astfel, la gaini, productia maxima de oua se obtine de obicei in primul an de ouat.a curci, ce mai mare productie de oua se obtine in primul an de ouat.In al doile an, productia scade treptat.a rate, productia de oua creste in al doile an si dupa aceasta varsta scade.La gaste, productia de oua creste de obicei pana in al treilea an, dupa care incepe sa scada.

Precocitatea ouatului:prin precocitatea ouatului sau precocitatea sexuala intelegem periaoda de timp scursa de la scloziune pana la producerea primului ou.Cu cat puicutele de inlocuire din rasele usoare, incep sa oua mai devreme, dar nu inainte de varsta de 12-13 saptamani, cu atat productia de oua va fi mai mare.La gaste, ouatul incepe dua varsta de 8-10 luni, iar la curci dupa varsta de 7-10 luni, in functie de rasa.

Instinctul de clocit:la pasarile cu instinct de clocit dezvoltat, productia de oua inceteaza in perioada clocitului, iar dupa desclocire, ouatul incepe cu o intarziere care variaza intre 1-20 zile.La rasele de gaini usoare, specializate pe productia de oua, instinctul de clocit este foarte redus sau chiar a disparut, pe cand la rasele de haini mixte sau grele, instinctul de clocit se manifesta cu mai mare intensitate.La curci si la gaste, instinctul de clocit se manifesta cu mai mare intensitate..Ratele in general nu cad closti.

Naparlirea: acest produs fiziologic este insotit de scaderea sau chiar intreruperea productiei de oua.Gainile prezinta o mare variabilitate in ceea ce priveste timpul cand incep sa naparleasca si cat dureaza acest proces.Astfel gainile slab ouatoare, incep naparlirea mai devreme si dureaza 5-6 luni.Gainile bune ouatoare incep sa nasparleasca mai tarziu si procesele dureaza 3-4 luni, iar gainile foarte bune ouatoare incep naparlirea prin noiembrie si dureaza 6-8 saptamani.Indiferent cand incep naparlirea, se termina de obicei in ianuarei- ferbuarie.

Alimentatia pasarilor este factorul de mediu principal si chiar determinant, in realizarea unei productii de oua corespunzatoare potentialului productiv al fiecarei specii si rase.Cercetarile efectuate au stabilit pe fiecare specie si categorie in aprte, cerintele in substane nutritive, fapt care a dus la realizarea unor retete furajere adecvate.S-a observat ca respectarea acestor retete furajere asigura o productie superiaoara de oua, iar nerespectarea lor duce la scaderea substantiala a productiei.De asemenea este stabilit ca prin neasigurarea unui front de furaje corespunzator, productia de oua scade cu 10-12%, iar lipsa de apa poate duce chiar la incetarea ouatului.

Conditiile de adapostire:adapostul, mai ales in sistemul de crestere intensiv industrial, trebuie sa asigure un microclimat corespunzator(temperatura, umiditate, schimb de aer, program de lumina etc)

Starea de sanatate:de asemena influenteaza productia de oua si este bine cunoscut ca starea maladiva duce la scaderea si chiar incepatarea ouatului.

Alimentatia strutilor tineri

1031533_ostrich_female Aceasta categorie cuprinde strutii cu varsta cuprinsa intre 3 si 14 luni. In perioada aceasta, strutii tineri vor digera mai bine nutreturile fibroase, asta datorita dezvoltarii tractului digestiv. Ratiile vor fi intocmite diferentiat, pe perioade de varsta: 3-10 luni si 11-14 luni.

In prima faza, cea de 3-10 luni structura nutretului combinat va cuprinde: nutreturi energetice, nutreturi proteice, drojdie de bere, tarate de grau, nutreturi fibroase. In tabelul urmator va prezentam un model de reteta de nutret combinat pentru un pui de strut cu varsta cuprinsa intre 3-10 luni.

Nutreturi

Kg

EM

(kcal)

PB

(%)

LIZ

(%)

M+C

(%)

CA

(%)

P

(%)

CEL.B

(%)

Porumb

38

1277

3,1

0,08

0,12

0,007

0,08

1,14

Srot de soia

10

240

4,8

0,29

0,13

0,02

0,07

0,35

Faina de carne

7

145

4,5

0,23

0, 09

0,70

0,31

Tarate de grau

1

17

0,15

0,005

0,004

0,001

0,01

0,1

Faina de fan natural

40

660

6,8

0,28

0,17

0,72

0,09

10

Faina de oase

4

0,96

0,74

Total

100

2339

19,35

0,88

0,88

2,40

1,30

11,5

                 

In cea de-a doua faza, la strutii tineri cu varsta cuprinsa intre 11-14 luni retetele de nutreturi vor cuprinde: cereale, srot de soia, fainuri animale, tarate de grau, faina de fan.

Materii prime

Tineret 3-10 luni

I II III IV

Tineret 11-14 luni

V VI VII

Porumb

– – 38 42

– – –

Orz

25 30 – –

10 15 –

Ovaz

23 20 – –

30 24 –

Srot soia

– 5 10 7

– 3 2

Faina carne

– 10 7 5

– – –

Faina peste

10 – – –

2 4 –

Drojdie bere

– – – 1

– – –

Tarate grau

– – 1 3

10 8 10

Faina fan lucerna

– – – 40

– – –

Faina fan trifoi

40 – – –

45 – –

Faina fan livada

– 32 40 –

– 40 50

Faina oase

2 3 4 2

3 6 5

Total

100 100 100 100

100 100 100

Premix vitamino-mineral

+ + + +

+ + +

     

De la varsta de 4 luni strutii vor fi scosi pe pasune pentru asigurarea nutretului verde.

Infectiile virale la struti

1311429_emu Boala New Castle care face ravagii in randul pasarilor de curte este destul de frecventa si in randul strutilor. S-au semnalat o multime de cazuri in gradinile zoologice din Europa, in Africa de Sud dar si in Israel. Simptomele bolii New Castle sunt urmatoarele: spasme nervoase ale gatului, umflarea capului, slabirea organismului si stari de oboseala. Nu exista tratament in cazul bolii New Castle. Aceasta se poate preveni insa printr-un vaccin: Kolombovac (1ml) care trebuie repetat la sase saptamani, facandu-se rapel o data la sase luni.

Influenza aviara. Simptomele acesteia sunt: lipsa apetitului, urina de culoare verzuie, secretie olfactiva si depresie. Influenza aviara afecteaza in general puii mici de strut, acestia murind in 5-6 zile de la infectare. Si pasarile tinere cu varsta de pana la 6 luni pot fi afectate de Influenza aviara. S-au efectuat autopsii in urma acestora observandu-se: rinichi decolorati, ficat marit si de o consistenta moale. Nici pentru Influenza aviara nu exista tratament. Se poate depista virusul care o provoaca doar in urma unor analize de sange.

Si strutii pot face varicela nu numai pasarile de curte! Varicela se transmite la struti prin intermediul intepaturilor insectelor care sug sangele. Varicela la struti apare de obicei primavara sau vara. Simptomele varicelei la struti sunt urmatoarele: secretia membranei din cavitatea bucala, inflamarea ochilor cu un lichid de culoarea galbuie. Nu exista tratament impotriva varicelei la struti. Strutii vor fi unsi in jurul ochilor cu un unguent impotriva infectiilor. Crusta se va dezinfecta si se va inmuia cu Iod si cu Glicerina.

Infectiile fungice la struti

1031533_ostrich_female Aspergiloza. Aspergiloza poate aparea din cauza hranirii cu furaj mucegait. Conditiile aparitiei acestei boli sunt create prin: tinerea furajului in aceeasi incapere in care sunt tinuti puii, in conditii de umiditate mare de ventilatie insuficienta. Agentii patogeni responsabili sunt urmatorii: Aspergillus niger, Aspergillus flavus si Aspergillus fumigatus. Transmiterea acestei infectii se face inspirand sporii din aerul contaminat. Daca un ou contaminat este pus la incubat acesta va imprastia sporii si la celelalte oua, puii fiind afectati. Puii care nu au apucat sa isi dezvolte sistemul imunitar contra saprofitelor vor fi cei mai afectati de aceasta infectie si vor muri la varsta de sub o luna. Simptome: puii afectati merg cu capul in jos, simptomele fiind similare constipatiei si rahitismului. Tratamentul este adesea inutil. Recomandarile in cazul acestei infectii sunt: Ketoconazol.

Candidiaza. Candidiaza este o infectie provocata de catre Candida Albicans. Aceasta se poate depista in cavitatea bucala a strutului, sub forma unei pseudomembrane galbene. Simptomele externe sunt urmatoarele: retard de crestere, deformari ale ciocului, necroza pe partea de sus a ciocului. Pasarile afectate nu sunt capabile sa se hraneasca singure si vor muri din cauza infometarii. La reproducatori Candidiaza provoaca mortalitatea embrionului. Boala poate fi provocata prin nespalarea vaselor de apa sau de hrana sau prin administrarea de antibiotice in apa. Pentru a se trata leziunile la ciocul strutului se recomanda administrarea de Nistatin pe cale orala (100.000 U.I/ kg pasare). Se poate administra sub forma de injectii Ketoconazol intre 5-20mg/ kg pasare. In cazurile mai grave este recomandata hranirea fortata a strutului.

Infectia cordonului ombilical si al sacului vitelin la struti

846254_ostrich_-_masai_mara_-_kenya Sacul vitelin este galbenusul resorbit dupa eclozare in abdomenul puiului de strut. Aceasta problema este frecvent intalnita la fermele in care nu se respecta normele de igiena. O alta cauza a acestei afectiuni ale strutilor este legata de un management defectuos al fermei.

Agentii patogeni responsabili de aparitia acestor afectiuni sunt: Proteus, E.Coli, Salmonella, Stafiloccocus. Sunt pui care mor dupa o zi, sunt pui care pana la varsta de 10 zile se dezvolta normal apoi mor subit. Absorbtia tarzie a sacului vitelin poate fi provocata de catre omfalita putandu-se depista datorita unei coloratii de culoare verzui a abdomenului. Infectia cordonului ombilical se poate preveni prin tratarea puilor cu Iod 7% imediat ce puiul iese din ou. Daca apare un nodul de infectie se va incerca indepartarea acestuia cu grija si se va trata din nou puiul cu Iod 7% sau cu un gel cu antibiotic.

Simptomele infectiei sacului vitelin sunt: puiul afectat are o pozitie si un mers de pinguin, la palparea abdomenului puiului se constata faptul ca degetele nu se mai ingroapa in abdomenul acestuia, abdomenul este de culoare verde-albastrui, apatitul puiului afectat sufera modificari.

Sacul vitelin infectat se poate indeparta printr-o interventie chirurgicala extirpandu-se atat ombilicul cat si punga de galbenus afectata. Se poate interveni si prin tratament cu antibiotice dar este destul de riscant din cauza ca sacul vitelin este o sursa de anticorpi care provin de la mama. Puii de struti au nevoie de acesti anticorpi pana la trei saptamani. Dupa varsta de trei saptamani acestia incep sa-si dezvolte proprii anticorpi.