Category Archives: Generalitati

Formele selectiei cabalinelor

In functie de scopul urmarit in ameliorarea unor insusiri sau caractere In populatie, folosim una din formele selectiei, astfel: selectia directional progresiva se aplica in vederea sporirii potentialului productiv (ca forta, viteza si rezistenta), cresterea indicilor de fecunditate si natalitate s.a.; selectia directional regresiva in scopul promovarii unor insusiri cum sunt precocitatea , Continue reading Formele selectiei cabalinelor

Programul national de ameliorare a cabalinelor

Programul national de ameliorare cuprinde o seama de masuri tehnico-organizatorice care concretizeaza principiile si directia de orientare in cresterea cabalinelor, elemente ce se incadreaza armonios in planul general de cresterea a animalelor in tara. Masurile preconizate in directia cresterii cabalinelor sunt detaliate in planul de perspectiva cu character de lunga durata si planuri concrete imediate, care sunt coordinate de catre MAIA prin ,, Centrul republicam de cresterea si calificarea cailor de rasa’’, organ creat special in acest scop.

In cadrul programului de ameliorare a cabalinelor si respective a planurilor de crestere a acestora, sunt prevazute masurile tehnico-organizatorice privind directia de crestere, zonarea raselor culturale in vederea ameliorarii raselor autohtone, asigurarea bazei tehnico-materiale de crestere si de ameliorare a cabalinelor.

 

Hergheliile reprezinta unitatile prin care statul actioneaza direct in procesul de ameliorare a populatiilor de cabaline existente in tara. Hergheliile de stat cuprind material biologic pe rase, care intruneste cel mai valoros fond genetic din tara, avand rolul de a mentine si perfectiona continuu accest patrimoniu, de a difuza matca femela in unitatile economice din tara si sa asigure producerea armasarilor necesari montei publice. Acestea reprezinta nijloacele prin care influenteaza si concur direct la imbunatatire populatiilor de cabaline existente in tara.

Depozitele de armasari reprezinta unitati de stat, in care sunt cuprinsi armasari reproducatori destinati montei publice, parametrate in functie de necesarul de reproducatori al zonei corespunzatoate ce o deservesc ( intre 60-180 armasari ) si care in perioada de reproductie sunt difuzati pe centre de monta. In prezent avem un numar de 8 depozite de armasari, din care anuali se asiguta pentru monta publica 1150-1200 armasari. Depozite de armasari reprezinta mijlocul direct prin care se realizeaza programul national de amelirare a populatilor autohtone de cabaline, care difuzeaza armasari la reproductie diferential in teritoriu, conform planului dezonare a raselor.

Zonarea raselor de cabaline, reprezinta programul de folosire a raselor amelioratoare in vederea imbunatatirea populatiilor autohtone, in functie de caracterelor, de insusirile si de tipul dorit, corespunzatoare diferitelor zone naturale si scopului economic urmarit.In toate cazurile, incrucisarile de absorbtie preconizate urmaresc marirea capacitatii de productie a calului autohton, indiferent de atitudine si respectiv imbunatatirea capacitatii de aclimatizare a raselor culturale utilizate.

Cresterea prin incrucisare a cabalinelor

Cresterea prin incrucisare este o metoda curent folosita in cresterea cabalinelor, fiind aplicata sub diferitele ei forme cu deosebita eficenta in vederea ameliorarii unor rase cu insusiri morfoproductive mai putin satisfacatoare, pentru crearea de rase noi si chiar pentru satisfacea unor nevoi de interes economic imediat punct in functie de scopul urmarit, prin incrcucisare se imperecheaza indivizii din doua sau mai multe rase, respective se asigura combinabilitatea unor gameti cu structura genetic diferita, cea ce are ca efect o crestere a homozigotiei, caracterizata printr-o mai accentuate variabilitate a insusirilor, imbogateste baza eriditala a produsilor, creste variabilitatea, capacitatea de reproductie, de productie si productivitatea acestora, marind in acelasi timp plasticitatea si adaptabilitatea lor.

a. Incrutisarile de infuzie se practica la unele rase sau varietatii in vederea corectarii unor defecte sau pentru consolidarea unor insusiri, prin folosirea unor reproducatori masculi dintr-o rasa amelioratoare, insa fara ca rasa ameliorata sa sufere modificari inportante. Aceasta incrucisare se face o singura data sau se repet dupa un anumit numar de generatii, cand insusirile utile imprimate se pierd, sau reapar cele nedorite.

b. incrucisarea de absorbtie ( de formare ) se practica in scopul transformarii radical a unei rase cu insusiri morfoproductive mai putin valoroase, pastrand o parte din genofundul sau, astfel incat timpul sau noua rasa create sa se deosebeasca prin cateva particularitati de rasa amelioratoare.

c. incrucisarile pentru formarea de rase noi sunt determinate de necesitatea inlocuirii unei rase vechi ce nu poate fi imbunatatita prin nici una din metodele anterior prezentate, sau cand se urmareste obtinerea unui tip nou, care sa intruneasca insusiri utile a unor rase ce nu pot creste in conditiile specifice unui teritoriu. Schemele de incrucisare sunt complexe, fiind determinate de tipul pe care-l dorim, de alegerea raselor care pot contribui la cresterea lui, de combinabilitatea si de transmiterea insusirilor urmarite in generatiile urmatoare. Pe parcursul timpului au fost create numeroase rase, dintre care la noi mai recent amintim Calul semigreu romanesc si Trapasul romanesc.

Cresterea in rasa curata a cabalinelor

Caracteristicile fundamentale ale indivizilor crescuti dupa aceasta metoda sunt constanta caracterelor, capacitate mare de transmitere ereditara, asemanatoare pronuntata intre ascendenti si descendenti, capacitate de adaptare mai redusa la conditii noi de mediu.La cresterea in rasa curate se folosesc imperecheriile omogene sau heterogene. In loturile de selectie ( din herghelii ) se practica imperecherea indivizilor cu caractere si insusiri fenotipice asemanatoare de generatie, fara practicarea consangvinitatii, ceea ce asigura obtinirea unor grupe de animale valoroase, asemanatoare unor linii, dar fara efecte negative ale consangvinizarii.

Ca urmare a numarului relativ redus de iepe mame hergelii si a faptului ca pentru acestea se retin 5-6 armasari pepinieri, in vederea evitarii consangvinitatii se practica uneori imperecheri heterogene, cunoscute sub denumirea de ,, improspatare de sange ‘’. Aceasta ,, improspatare ‘’ consta in folosirea la reproductie a unui armasar din aceeasi rasa insa apartinand unei linii diferite sau chiar facand parte din aceeasi linie insa crescut din conditii ecologice deosebite.

Pentru obtinerea efectului maxim de eficienta a ameliorarii, cresterea in rasa curate are la baza cresterea pe baza de linii si familii, prin care se urmareste transformarea unor insusiri individuale valoroase in insusiri colective. In cadrul tuturor raselor si varietatilor crescute in tara, cresterea lor se bazeaza pe ameliorarea liniilor si a familiilor existente si crearea unora noi, cu valoarea biologica mai buna.

Selectia cabalinelor dupa descendenti

Alegerea reproducatorilor dupa descendenti reprezinta cel mai sigur mijloc pentru a define valoarea lor de ameliorare, constituind ultima si cea mai importanta veriga a selectiei. Pe baza fenotipului descendentilor, prin metode statisce, putem determina obiectiv si corect caracteristicile genotipice ale reproducatorilor si modul cum acestia le transmit in generatii succesive, in functie de care, se califica ca:imbunatatitori, indiferenti sau inrautatitori pentru actiunea de ameliorare a populatiei in care se folosesc.

Capacitatea de transmitere creditara a insusirilor urmarite conditioneaza castigul genetic (efectul selectiei) care sta la baza stabilirii rationale a sistemului de potrivire a perechilor.

Testarea reproducatorilor pe baza performantelor descendentilor se utilizeaza in principal pentru alegerea reproducatorilor masculi, insa in cazul hergheliilor se folosesc si pentru alegerea iepelor de reproductie.

Metodele de testare a reproducatorilor dupa descendenta in herghelii sunt diferite in functie de scop, astfel:

-in lucrarile de bonitare anuale (conform instructiunilor de bonitare- Decretul 43/1976), testarea se face dupa valoarea a cel putin doua serii de descendenti pentru armasari si de minimum doi manji nascuti in conditii normale, pentru iepe.aprecierea se exprima prin note de la 10 la 1, astfel:

A) Pentru armasari si iepe din herghelii:

– Descendenti in majoritate din clasele elita si record……………………….10-8

– Descendenti majoritar din clasa elita……7-6

– -Descendenti in principal din clasa a I-A…5

– Descendenti majoritar din clasa a ii-a …4

B)pentru armasari de monta publica:

-descendenti cel putin 75% din clasa a i-a si mai buni…..10-8

-descendenti minimum 50% din clasa a I-a, restul necorespunzatori pentru reproductie 8-6

-descendenti cel putin 25% din clasa I-a, 6-4

-toti descendentii necorespunzatori pentru reproductie…….sub 4

Incadrarea in clase dupa valoarea descendentilor se face in functie de nota acestora, dupa aceleasi imite ca si pentru dezvoltarea corporala.
In lucrarile speciale de alegere ( selectie) a reproducatorilor masculi dupa descendenta, se utilizeaza una dintre metodele de testare cunoscute, tinand sau nu seama de influenta mamelor, numarul descendentilor necesari este in functie de rasa si de gradul de ameliorare, fiind de minimum 10-15 descendenti, in cazul raselor Pur sange englez si Trapasi si de cel putin 15-20 descendenti la celelalte rase. Dintre aceste numeroase metode, in functie de semnificatia lor, mai mult utilizate sunt urmatoarele:

a. Metoda productiei potentiale, prin care valoarea de ameliorare a unui reproducator ( T ) se determina prin diferenta intre media insusirilor descendentilor ( D ) si ale mamelor ( M ), sau chiar numai prin diferenta dintre valoarea insusirilor reproducatorului respectiv cu media descendentilor sai.Exemplificand valoarea de ameliorare a armasarului ,, Oslo’’ de rasa Trapasa pentru insusirea de viteza ( timp/km ), este urmatoarea:

b. T=M-D; T= 1,28,6- 1’25,9= 2 SEC 7 zecimi

Sau T- D; 1’25,9- 1’20,0 = 5 SEC 9 zecimi

Aceasta metoda se foloseste in general orientativ, deoarece nu tine seama de fiecare imperechere, exprimand doar diferenta medie cu indici de siguranta redusi.

c. Metoda gratarului ereditatii, prin care valoarea de ameliorare a reproducatorilor se stabileste in mod grafic si respectiv prin calificativele : imbunatatilor, indiferent sau inrautatitor.Rezultatul testului dupa descendenta prin compararea insusirii de viteza ale acestora cu ale mamelor pentru armasarul Decision de rasa Trapas si respectiv pentru armasarul ,, Hroby X ‘’ de rasa Hutula ( fig.54 si 55 respectiv 56 si 57 ) releva calitatile de ameliorator ale armasarilor respective, permitand in acelasi timp analiza combinativ reproductive a cuplurilor realizate, in vederea dirijarii cat mai judicioase a potrivirii perechilor. Cu toate ca metoda este complexa si singura, are dezavantajul ca nu tine seama de influenta conditiilor de mediu, compararea facandu-se intre indivizi din loturi si perioade diferite ( mame-descendenti ).

d. Metoda de apreciere a reproducatorilor, prin cumpararea valorii descendentilor cu grupe de descendenti ai altor reproducatori de aceeasi varsta, in aceeasi perioada de timp si crescuti in aceasi conditii cu cei ai reproducatorului in testare, deci contemporan cu acesta. Este o metoda a careI eficienta este cu atat mai sigura cu cat femelele cu care se imperechiaza armasarii reproducatori sunt mai omogene si numarul descendentilor mai mare. Procedeul de calcul are in vedere diferenta dintre valoarea medie a insusirii descendentilor ( Y ) reproducatorului analizat ( T ) si valoarea medie a insusirii contemporanilor ( A ) sau a descendentiilor altor reproducatori contemporani ( T x ), fata de care se stabileste si semnificatia diferetei. Acest procedeu il exemplifica prin rezultetele obtinute de tineretul din rasa Hutula, la proba de calificare in atelaj pe diferenta de 10 km cu 1200 kg tractate in alura de trap.

Alegerea reproducatorilor cabalinelor

Studiul exteriorului se concretizeaza prin examenul analitic si de sinteza, care vizeaza apreciere dezvoltarii corporare, formatul si armonia de asamblu a conformatiei, constitutia, corectitudinea aplomburilor, temperamental si caracterul animalului, corelativ cu tipul si aptidunea morfoproductiva.

Aprecierea exteriorului se face prin metode directe si indirecte, in scopul stabilirii, comparative cu standardul rasei sau cu alte grupe de indivizi din populatie, valorii diferitelor insusiri morfologice ce evidentiaza dezvoltarea corpolara si dinamica acestora favorabilitatea raporturilor si proportionalitatea corporala fata de tipul morfoproductiv din care individul face parte, protentialul energetic si productiv s.a.

Dintre metodele directe, aprecierea libera se foloseste obisnuit pentru formarea unei priviri de ansamblu asupra individului, stabilind daca acesta intruneste caracterele corespunzatoare lui, stabilind daca prezinta pprezinta concordanta intre dezvoltarea corporala si varsta, armonie de ansamblu, sanatate, temperament, anomalii, defectuozitati, vicii s.a. Aprecierea se exprima prin calificative ( forte bun, bun, mediocru, submediocru si rau ) sau note corespunzatoare acestora ( cu scari diferite, intre 5-1, 10-1, 20-1).

Cele trei grupe de insusiri sunt : cap, gat si trunchi; membre, constitutie, musculatura, tendoane si ligamente.

Masuratorile biometrice reprezinta o metoda ajutatoare precisa si exacta, folosita curent la cabaline, care furnizeaza date asupra dezvoltarii generale, asupra proportionalitatii dintre diferitele regiuni sau segmente ale organismului si asupra dinamicii acestora, permite compararea intre indivizi sau grupe diferite de indivizi a datelor exprimate in valori absolute, relative si indici corporali.

Alegerea reproducatorilor la cabaline

Stabilirea apartenentei de rasa reprezinta o operatiune foarte importanta, deoarece de ea depide caracterul aprecierilor si a masurilor ce se iau dupa selectie, indifferent daca cresterea se face in rasa curata sau prin incrucisare.Determinarea apartenentei de rasa de face pe baza evidentelor genealogice(care asigura cea mai mare siguranta), dupa caracteristicile de exterior si constitutie, dupa date informative privind originea si provenienta. In acest sens,fiecare rasa se caracterizeaza prin valori medii ale principalelor caractere si insusiri, care au dus la stabilirea unor standarde de rasa. Aprecierea dupa insusirile de rasa nu trebuie ingradita de standardul acesteia, mai ales pentru insusiri minore, cunoscand ca insasi selectia reprezinta o importanta veriga de deplasare a mediei rasei spre valori superioare. In acelasi timp insa, nu se acepta indivizii ce nu se incadreaza in standardul rasei sub raportul insusirilor principale ce privesc productia, sau cele secundare colective cu aceasta.

Prin aceasta apreciere, se face gruparea in cabaline de rasa curata sau metisi cu specificarea generatiei, iar rezultatele se scriu in fisele de selectie sau bonitare ale fiecarui individ.

Aprecierea dupa origine si exprimarea tipului de rasa se concretizeaza prin acordarea de note astfel: exprimarea foarte buna a tipului de rasa cu note intre 8 si 10; buna cu nota 7; satisfacatoare cu 5-6 si rea cu 3-4. Incadrarea in clase se face in functie de nota acordata dupa cum urmeaza: record cu minimum 9 la armasari si 8 la iepe, in elita cu minimum 8 la armasari si 7 la iepe, in clasa I cu nota 7 indiferent de sex; in clasa a II-a nota minima 5 la armasari si 4 la iepe.

Selectia cabalinelor dupa criterii fenotipice

Efectul selectiei in masa innumeroase cazuri da rezultate contradictorii, depinzand in mare masura de structura ereditara a populatiei, de insusirile urmarite si mai alesde valoarea coeficientului de ereditare al acestora.Folosirea reproducatorilor masculi selectionati individual, potrivirea judicioasa a perechilor si asigurarea conditiilor optime in favoarea frecventei genelor valoroase si la exteriorizarea potentialului insusirilor economice utile.

TEHNICA SELECTIEI

Individualizarea reprezinta la cabaline o practica veche, care se asigura prin dangalizarea sau criomarcarea unor semne specific rasei, menita sa excluda orice confuzie cu privire la origine.Marcarea cuprinde litere, cifre si semne conventionale care indica rasa, originea individului dupa parinti si provenienta, herghelia sau unitatea producatoare.

Aplicarea dangalelor se face diferit in functie de rasa, astfel:

– Initiala tatalui si semnul de mama se aplica pe latura dreapta a locului seii la rasele ,,pur sange’’ (pur sange englez, Arab si trapas); si respectiv pe latura stinga, pentru restul raselor si pentru jumatatile de sange (Lipitana, Hutula, Ardeneza, Ghidran, Nonius si Furiso-North Star)

– Marca hergheliei si numarul de produs se aplica pe latura stanga a locului seii la rasele ,,Pur sange’’ si respectiv pe latura dreapta la ,,Jumatatile de sange’’.

In momentul admiterii in nucleul de reproductie, iepelor li se infiereaza pe latura stanga a gatului, in treimea mijlocie si superioara numarul de iapa mama (numarul curent din registrul genealogic al rasei(fig. 51) .

Examenul sanitar. Sanatatea este un important factor de productie, care trebuie luat in considerare in alegerea ambilor reproducatori. La reproductie se accepta numai indivizii afectati de unele boli contagioase ca durina, morva s.a. cei afectati de anomalii sau boli ereditare congenital letale sau neletale, cei ale caror organe genital sunt anormale (hermafroditism, sterilitate, criptorhidie, aspermie, azoospermie s.a.)

Bazele biologice ale cresterii si dezvoltarii animalelor

Organismele vii sunt produsul interactiunii dintre baza ereditara si mediul în care aceasta s-a dezvoltat. In aceasta interactiune, uneori predomina factorii legati de baza ereditara (în acest caz organismele având un accentuat conservatism ereditar), alteori predomina factorii de mediu (organismele au ereditatea zdruncinata). Continue reading Bazele biologice ale cresterii si dezvoltarii animalelor

Criteriile selectiei cabalinelor

Criteriile dupa care se face selectia reproducatorilor sunt diferite, in functie de caracterul unitatilor crescatoare. Astfel in unitatile de exploatare si inmultire, selectia se refera la excluderea indivizilor cu potential de reproductie nesatisfacator sau scazut, respectiv dupa criterii fenotipice, iar pentru reproductie se folosesc armasari produsi de unitatile de selectie. Continue reading Criteriile selectiei cabalinelor

Efectul selectiei cabalinelor

Efectul selectiei sau castigul genetic, reprezinta deplasarea mediei caracterelor si a insusirilor unui grup din cadrul unei populatii insasi, in generatiile succesive. Aprecierea si posibilitatile de exprimare a efectului selectiei pentru insusirile si caracterele calitative fiind cunoscute, vom insista in continuare asupra elementelor de influenta ale acestora, avand in vedere particulatile speciei cabaline. Continue reading Efectul selectiei cabalinelor

Particularitatile cresterii animalelor

Cresterea totala în raport cu vârsta evolueaza dupa o curba în forma de “S”.

Viteza absoluta a cresterii, în perioada prenatala, variaza luând forma de parabola, iar în perioada postnatala variatia este diferita, fiind puternic influentata de hrana.

Viteza relativa a cresterii se prezinta grafic ca o hiperbola, iar practic aceasta e deviata sub influenta conditiilor de mediu. Intensitatea cresterii dimensiunilor corporale variaza astfel: unele dimensiuni au intensitatea de crestere mare în perioada prenatala si mai redusa în cea postnatala, iar altele invers.

De exemplu: dimensiunile de înaltimi la nastere sunt aproape 1/2 din totalul cresterii, iar dimensiunile de largimi si lungimi cresc în intensitate dupa nastere.

S-a constatat, de asemenea, ca intensitatea cresterii scade în raport cu vârsta la toate dimensiunile, dar, în aceeasi perioada de vârsta, intensitatea este diferita la cele trei dimensiuni (dupa Georgescu Gh. si Zavoi I. , 1995, la taurinele de 1 an talia realizeaza 25% din total, iar lungimea fluierului doar 3,6%).

Factorii care influenteaza procesul de crestere a animalelor

Cunoscând factorii care influenteaza procesul de crestere si asigurându-i în mod diferentiat, se poate realiza cresterea dirijata a organismelor, se pot determina acele modificari în crestere care sunt utile.

Factorii care influenteaza procesul de crestere pot fi grupati în categorii: factori interni (care apartin de individ) si factori externi.

Factorii interni sunt dependenti de baza ereditara pe care noile organisme o mostenesc de la parinti si de care depind limitele în care se desfasoara procesele de crestere si sunt reprezentati de sistemul neurohormonal, care actioneaza ca un tot unitar. Continue reading Factorii care influenteaza procesul de crestere a animalelor

Particularitatile dezvoltarii animalelor

Cele doua perioade, distincte, ale dezvoltarii sunt:

perioada prenatala (desi nu toate organele îsi încep activitatea, ele se formeaza în aceasta perioada). Aceasta cuprinde stadiile de zigot, embrion si foetus, iar cunoasterea acestora ajuta pentru stabilirea regimului adecvat de întretinere a femelelor gestante, ca, în final, produsii rezultati sa fie bine dezvoltati ; Continue reading Particularitatile dezvoltarii animalelor

Ciclul generativ al animalelor

Femelele “in calduri” sunt insamantate in vederea obtinerii de efective sporite.
Astfel, insamantarea se face natural, prin monta si artificial, prin insamantare artificiala.
Monta este actul fiziologic prin care masculul insamanteaza femela in mod liber sau dirijat.
Monta libera este un sistem primitiv; prin faptul ca masculii sunt tinuti la un loc cu femelele, prezinta inconveniente ca nu se cunoaste paternitatea produsilor, sunt folositi mai multi masculi, se raspandesc boli genitale… Continue reading Ciclul generativ al animalelor

Comportamentul caprelor

In zonele tropicale si subtropicale, unde vegetatia se gaseste din abundenta, estrul (caldurile) se manifesta la capre pe tot parcursul anului. Nu acelasi lucru se intampla in regiunile cu clima temperata, cum este si cazul tarii noastre, unde activitatea de reproductie se imparte in doua sezoane strans legate de durata zilei lumina. Sezonul principal este cel de toamna, cand lumina descreste pana la atingerea raportului de 1:1 intre zi si noapte, iar cel secundar este primavara cand lumina creste ca durata pentru a ajunge la acelasi raport. Continue reading Comportamentul caprelor