Peperomia

Padurile tropicale si subtropicale ale Americii sunt patria acestor plante; de obicei sunt epifite, adica cresc pe tulpinile altor plante. Sunt potrivite in mare parte ca plante decorative, deoarece frunzele lor sunt de obicei colorate, desenate interesant, cu forma si structura deosebita. Cultivate, doar cateva dezvolta inflorescentele sale caracteristice in forma de vierme. In frunzele si ramurile groase pot stoca apa. Plantele simpatice sunt foarte potrivite pentru tulpinile epifite sau vitrine pentru flori.

Speciile verzi prefera un loc luminos pana la semi-umbrit, cele colorate, unul foarte luminos, dar nu insorit; plantele cu frunzele carnoase suporta bine aerul uscat de camera,cele cu frunze moi au nevoie de mai multa umiditate; toate isi doresc tot timpul anului suficienta caldura. Vara se uda putin cu apa calduta, moale, iarna se tine mai uscata,in timpul perioadei de crestere se fertilizeaza saptamanal. Pe tulpini epifite se prind cu putin sfagnum (muschi de turba) sau se planteaza primavara in vase late, intinse.

Inmultirea se face primavara prin butasi.

Specii si soiuri

Peperomia caperata: frunze foarte striate, spice de flori albe erecte; P. otusifolia: frunzele sunt tari, lucioase, marmorate in alb sau galben; “Greengold” cu desene evidente pe frunze; “Minima”, un soi pitic; P. griseoargentea: frunze gri-verzi, foarte bombate intre nervuri; P. serpens (scandens): ramurile se tarasc la inceput, pe urma cresc in sus; “Variegata” este o forma cu frunze colorate; P. fraseri farmeca cu mirosul sau placut.

Neoregelia (rozeta cuib)

Acest ananas tropical din Brazilia are frunze lungi, cu margini dintate. Ele formeaza o rozeta de frunze, in care frunzele interioare se coloreaza evident in perioada de inflorire si tin cateva luni. Frunzele pot fi verzi, stralucitoare, dungate sau patate. Frunzele din mijloc sunt de obicei rosii, dar pot fi si mov sau galbene. In palnie cresc flori minuscule ca intr-un cuib (de unde si numele); la fel ca toate bromeliile infloreste doar odata dintr-o palnie de frunze (rozeta de frunze). Este foarte decorativa pe trunchiuri epifite sau in vitrine pentru flori umede si calde.

Are nevoie de un loc luminos, dar nu in bataia directa a soarelui; cultivate in sera, plantele mai in varsta pot fi cultivate si in apartamente. Caldura, iarna 18 grade Celsius; plantele tinute la racoare sunt mai durabile. Rozeta de frunze se umple cu apa moale, calda, rasadurile cu ghiveci se uda regulat; apa din palnie se schimba o data la doua saptamani, cand se si fertilizeaza; vara aer foarte umed, iarna ceva mai putin umed.

Inmultirea se face prin lastari cu flori, imediat ce acestia au prins radacini; este posibila si prin insamantare (rezulta plante cu frunze verzi).

Specii si soiuri

Neoregelia carolinae: frunzele din mijloc rosii, “tricolor” cu frunze dungate cu alb-crem. N. concentrica: frunzele din mijloc mov, frunze patate.

Vriesea Spendens

Aceastra bromelie impozanta provine din Brazilia, unde traieste epifit. Rozetele mari, in forma de palnie sunt compuse din frunze lungi de o jumatate de metru cu striuri rosii-maronii, care atrag atentia. Exista si soiuri cu frunze verzi.

In mijlocul rozetei, a asa-numitei vaze, se aduna apa. Fiecare rozeta infloreste din pacate doar odata. Vriesea si rudele sale arata frumos pe trunchiuri epifite.

Aceasta bromelie are nevoie de un loc la umbra rara, precum si zilnic de ceva soare, umiditate ridicata a aerului si caldura tot timpul anului. Se uda mereu usor cu apa moale, de temperatura camerei. Se uda palnia si radacinile.

Inmultirea se face prin ramuri laterale, rozetele tinere ar trebui sa ramana cam 6 luni langa planta mama.

Major – Vriesea psittacina prezinta inflorescenta ovala, lata, multicolora, rozeta de frunze de un verde delicat.

Jasminum sau Iasomie

Iasomia, care apartine familiei Oleaceae, este originara din regiunile sub-tropicale. Florile, de cele mai multe ori albe, stelate ale aproape tuturor speciilor miros incantator, deoarece petalele contin uleiuri eterice; uleiul de iasomie este componentul multor parfumuri. Mirosul puternic poate cauza dureri de cap puternice la oamenii sensibili. Delicatele tufe cataratoare fac mladite lungi, carora le trebuie dat putin ajutor prin spalieri sau bolte.

Iasomia se tine intr-un loc foarte luminos, aerisit, cald moderat, vara intr-unul ferit in aer liber, repausul vegetativ iarna este important pentru formarea florilor. Vara se uda cu apa fara calcar, iarna se uda doar putin. Vara se fertilizeaza o data la doua saptamani; daca este necesar se transplanteaza primavara.

Inmultirea se face primavara si vara prin butasi semi-maturi in ladite speciale.

Specii si soiuri

Jasminum officinale din estul Asiei, miros placut, se cultiva deja de milenii, toamna isi pierde frunzele; “Grandiflorum”: cu flori albe, deosebit de mari. J. polyanthum: sempervirescenta, miros puternic, flori albe, cu usoare urme de roz. J. mesnyi: galbena, infloreste bogat, destul de rezistenta la inghet. J. sambac: iasomie araba, originara din India, creste incet si are nevoie de caldura.