Ratii recomandate la struti

Pana la varsta sacrificarii sunt recomandate urmatoarele ratii pentru struti:

  • Ratia pre-start. Aceasta ratie se va administra din prima zi de viata pana la varsta de 8 saptamani. Puiul va trebui sa atinga o greutate de 18kg. Ratia va contine 55% cereale suplimentate cu 22% proteine la care se vor adauga aminoacizi esentiali. O combinatie adecvata va asigura cresterea armonioasa a puilor de struti. Se vor minimiza astfel si pierderile. Puii de strut, la aceasta varsta nu trebuie hraniti cu multe fibre.
  • Ratia start. Din momentul in care strutii au atins o greutate de 18kg se poate trece la ratia start. Aceasta ratie se va administra pana ce puiul atinge o greutate de 45kg, pana pe la varsta de 16 saptamani. Aceasta ratie trebuie sa contina 50% cereale care vor fi suplimentate cu 20% proteine.
  • Ratia de crestere. Puii vor fi trecuti la aceasta ratie dupa ce ating greutatea de 45kg, pe la varsta de 4-5 luni. Se va mentine aceasta ratie pana cand strutii ating o greutate de 65kg, asta se intampla in general pe la 6 luni. Ratia va contine 40% cereale si 16% proteine.
  • Ratia de terminare. Aceasta ratie se va aplica strutilor cu o greutate de 65-95kg, pe la varsta de 10 luni. In perioada aceasta, aripile strutilor vor fi taiate. Aceasta ratie contine 25% cereale plus 14% proteine. Furajul grosier este de 70%.
  • Ratia de taiere. Aceasta consta in 90% furaj plus 12% proteine. Ratia se poate administra pana la 110kg.
  • Ratia de mentinere. Aceasta consta in furaj si 10% proteine. Vitaminele si mineralele sunt esentiale.

Tehnologia de cultivare a meiului

Rotatia.

Cele mai bune premergatoare sunt cele ce se recolteaza devreme: cerealele de toamna, borceagurile de toamna, rapita de toamna, cartofii timpurii, leguminoasele anuale.

Lucrarile solului.

Terenurile imburuienate sau cu resturi vegetale se ara, imediat dupa recoltarea plantei principale, la adancimea de 20-22 cm, cu plugurile in agregat cu grapa stelata, iar pe cele curate se efectueaza lucrari cu grapa cu discuri, in doua directii. In ambele situatii, patul germinativ se pregateste cu grapa cu discuri, in agregat cu grapa cu colti reglabili.

Samanta si semanatul.

Samanta de mei trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte minime: puritate de 97% si germinatia de 90%. Inainte de semanat, samanta se trateaza impotriva taciunelui cu formalina in concentratie de 0,3%.

In cultura principala, semanatul se face cand temperatura in sol este de 10-120C, iar in cultura succesiva cat mai devreme dupa eliberarea terenului si efectuarea lucrarilor pentru pregatirea patului germinativ (pana la 20 iulie in zonele de campie si pana la 10 iulie in zonele colinare).

Norma de semanat este de 25-30 kg/ha, la distanta de 12,5 cm intre randuri si al adancimea de 1-2 cm.

Dupa semanat, in cazul culturilor succesive, se executa o usoara tavalugire a terenului.

Fertilizarea.

Nu se efectueaza o fertilizare directa cu ingrasaminte fosfatice si potasice, meiul valorifica efectul remanent al acestor ingrasaminte aplicate culturilor premergatoare.

Inainte de semanat se face fertilizarea cu azot, in doza de N50-80.

Lucrarila de intretinere.

La inceputul perioadei de vegetatie pericolul de imburuienare este mare, deoarece dupa rasarire plantele au un ritm mai lent de crestere. Pentru combaterea buruienilor se pot aplica aceleasi tipuri de erbicide ca si in cazul celorlalte cereale paioase.

In zonele irigate se recomanda aplicarea a 1-2 udari cu 400-500 m3/ha apa.

Recoltarea si conservarea.

Meiul folosit ca furaj verde sau pentru producerea fanului se recolteaza la inceputul coacerii in lapte a boabelor.

Pentru insilozare meiul se recolteaza cand boabele se gasesc in faza de lapte-ceara.

Culturile de mei pentru boabe se recolteaza direct cu combina cand boabele de la mijlocul paniculului au ajuns la coacerea in parga.

Productii potentiale.

Productia de masa verde este de 15-25 t/ha, cea de fan de 3-6 t/ha, iar productia de boabe de 1500-2500 kg/ha.

Particularitati in alimentatia strutilor crescuti la ferma

607908_ostrich In mediul lor natural, strutii se hranesc cu nutreturi verzi. Alegerea plantelor este influentata de catre abundenta hranei si de catre densitatea pasarilor. Strutii evita in general masa verde uscata precum si plantele care au un continut ridicat de grasimi, oxalat, calciu, acestia preferand plantele de culoarea verde inchis.

In cadrul fermelor, crescatorii de struti folosesc trei sisteme de alimentatie: intensiv, semi-intensiv si extensiv. In sistemul de crestere extensiv hrana strutilor consta in masa verde si concentrate (porumb boabe). In sistemul de crestere semi-intensiv hrana consta tot in masa verde: lucerna, sfecla, rapita, varza, trifoi. La nutretul verde se va adauga un supliment de concentrate: nutret combinat, orz sau porumb. Iarna hrana strutilor consta in nutreturi suculente si fan. Nutreturile insilozate se vor folosi abia dupa 4-6 luni, dar acestea nu se recomanda in perioada ouatului.

In sistemul de crestere intensiv alimentatia strutilor consta in nutret combinat granulat acesta fiind unica sursa de hrana. In functie de categoria de varsta, in alimentatia strutilor se folosesc patru tipuri de ratii si anume: pui – 0-3 luni; tineret – 3-11 luni; finisare tineret – 11-14 luni si reproducatori – la care se vor folosi aceleasi ratii ca si la finisare tineret cu un adaos de nutret fibros.

In administrarea hranei la struti se vor respecta cateva reguli: evitarea schimbarii bruste a ratiei, schimbarea trebuie sa se faca treptat timp de o saptamana; ratia de hrana se va distribui la intervale de ore regulate; prepararea nutreturilor are ca rezultat o mai buna digestie. Apa potabila proaspata trebuie asigurata in permanenta.

Sisteme de exploatare a pasarilor pentru productia de oua

In cresterea pasarilor pot fi practicate un numar foarte mare de tehnologii care,indiferent daca se refera la o spesau la alta ,la o productie sau la alta,de calitate sau alta,pot fi caracterizateprin nivelul la care satisfac cerintele pasarilor fata de conditiile de viata,prin modul cum realizeaza optimizarea diferitelor conditii de intretinere si prin masura in care raspund cerintelor economice.

In general,se considera ca sistemul de intretinere a pasarilor este cu atat mai intensiv cu cat pentru 1m² de suprafata construita se realizeaza productii mai mari si la un pretde cost mai scazut.

Din acest punct de vedere,sistemele de intretinere pot fi caracterizate mai ales prin urmatoarele :intretinerea pasarilor se face in libertate la sistemele extensive,in semiliberate la sistemele semiintensive si in captivitate la sistemele intensive.

Despre strut

775513_ostrich_3 Strutul face parte din familia Struhionidae fiind cea mai mare pasare din toate cate exista, o vietate care traieste pe Terra inca de pe vremea dinozaurilor. Au fost descoperite fosile de strut cu o vechime de peste 120 de milioane de ani in Grecia, India si Mongolia.

Inaltimea strutului poate depasi 2,5m strutul putand cantari peste 120kg. Strutul este o pasare cu gatul lung si golas, cu capul mic in raport cu marimea sa avand in schimb ochii mari, de circa 5cm in diametru fiind considerati in cadrul vertebratelor terestre cei mai mari ochi. Creierul strutului este mai mic decat dimensiunea ochilor.

Aripile strutului sunt mici in comparatie cu greutatea si cu inaltimea sa astfel incat strutul nu poate zbura. Rolul aripilor este de a-i tine strutului de cald in perioadele friguroase fiind folosite pe post de evantai atunci cand strutului ii este foarte cald.

Miscarea aripilor strutului, de sus in jos, ca si cum ar zbura, il ajuta foarte mult pe strut la alergat dar si in luptele cu alti masculi.

Strutul are picioarele lungi care se termina cu doua gheare puternice, adaptate foarte bine la alergat. Strutul este o pasare care poate fugi cu o viteza de peste 60km/h timp de 20 de minute. Picioarele strutului sunt acoperite cu o piele solzoasa fapt care arata inrudirea acestuia cu reptilele. Oasele strutului sunt pneumatice.

Dintre organele de simt ale strutului ochii sunt cei mai dezvoltati la strut. Glasul masculului strut poate fi auzit in perioada imperecherii acesta fiind similar cu glasul leului. Glasul puilor de strut este mai melodios.

Formele selectiei cabalinelor

In functie de scopul urmarit in ameliorarea unor insusiri sau caractere In populatie, folosim una din formele selectiei, astfel: selectia directional progresiva se aplica in vederea sporirii potentialului productiv (ca forta, viteza si rezistenta), cresterea indicilor de fecunditate si natalitate s.a.; selectia directional regresiva in scopul promovarii unor insusiri cum sunt precocitatea , Continue reading Formele selectiei cabalinelor