Specificul înfiinţării şi întreţinerii plantaţiilor de mar

Mărul va fi plantat numai în sistem intensiv (500-1250 pomi/ha) sau superintensiv (peste 1250 pomi/ha) şi rar, în cazuri speciale, în sistem extensiv (300-400 pomi/ha), pe aliniamente, pe terenuri accidentate din zonele înalte când se utilizează soiuri şi portaltoi foarte viguroşi.

Pentru plantaţiile superintensive se pretează soiurile de vigoare slabă-tip spur (Golden spur, Wagener premiat, Starkrimson) tipul columnar (Wijcik, Wolz, Bolero etc.) şi cele submijlocii şi mijlocii, altoite pe portaltoi de vigoare foarte slabă. Pomii se conduc sub formă de fus subţire, cordon vertical, tufă ameliorată, solen etc. Distanţe de plantare: 3-4 m între rânduri şi 1-1,5 m între plante pe rând. Se plantează pe terenuri fertile, plane.

Pentru plantaţiile intensive se pot folosi majoritatea soiurilor aflate în cultură în special cele din tipurile de fructificare II, III şi chiar IV altoite pe portaltoi de vigoare mijlocie. Pomii se conduc sub forme aplatizate, piramidale cu volum redus sau alte forme mai noi: tatura, tesa, etc. Plantaţiile se pot amplasa pe terenuri cu panta mică (<15%). Distanţele de plantare: 4 x 3m sau 4 x 2m.

Pentru plantaţiile extensive distanţele de plantare sunt de minim 5 x 4m.

Pe terenurile cu pantă mare, se pot înfiinţa plantaţii cu alei de trafic tehnologic (S.C.P.P. Fălticeni ş.a.) evitând astfel manipulările mari de sol foarte costisitoare şi neproductive.

În vederea plantării terenul se va pregăti prin: desfundat sau scarificat, fertilizarea de bază (40-60 t gunoi de grajd + îngrăşăminte chimice pe bază de fosofr şi potasiu), dezinfecţia terenului şi organizarea interioară. Urmează săpatul gropilor şi plantarea propriu-zisă. Pentru reuşita culturii este bine să se urmărească toţi parametrii incluşi.

Plantarea pomilor este bine să se facă toamna. Primăvara se va planta numai pe terenurile reci şi grele sau în zonele în care în urma îngheţului survine toamna, foarte repede.

Întrucât soiurile de măr sunt în marea lor majoritate autosterile în parcelă se plantează alternativ 2-4 soiuri autofertile alternând câte 6-8 rânduri din soiul de bază cu un rând din soiul polenizator.

Alegerea formei de coroană se face funcţie de particularităţile soiurilor folosite la plantare (vigoare, capacitate de ramificare), a portaltoiului (vigoare, înrădăcinare), a pretenţiilor faţă de lumină şi a fertilităţii soiului.

În toată perioada de formare a coroanelor, trebuie să predomine operaţiile de modificare şi dirijare a poziţiilor ramurilor de schelet şi semischelet, tăierile reducându-se la minimum. Indiferent de forma de coroană aleasă operaţiile în verde trebuie să predomine faţă de cele efectuate în perioada de repaus.

Nevoile nutritionale ale strutului

607908_ostrich De la un an pana la perioada de reproducere

In aceasta perioada se va asocia restrictia cantitativa cu restrictia calitativa pentru a se evita obezitatea viitorilor reproducatori. Ratia va fi bogata in vitamine si in saruri minerale dar saraca in proteine (14%). Nivelul de fibre va putea fi ridicat pana la 15%. Este preferabil ca masculii sa fie hraniti separat de femele.

In perioada de clocire

De la varsta de 18 luni, pasarile vor fi hranite cu ratia reproducatorilor, bogata in energie si in proteine dar saraca in fibre. De asemenea trebuie sa le furnizati calciu din abundenta.

Nevoile de vitamine si de minerale ale strutului

Nevoile de minerale, de calciu si fosfor in special sunt extrem de importante la strut, mai ales la femele, in perioada de clocire. Iata care sunt nevoile de minerale ale strutului:

Tip de concentrat

Greutate

Varsta (luna)

Calciu %

Fosfor %

Sodiu %

PRESTARTER

0.8-11kg

0-2 luni

1.2 – 1.5

0.4 – 0.45

0.20 – 0.25

STARTER

11-28KG

2-4 luni

1.2 – 1.5

0.4 – 0.45

0.20 – 0.25

CRESTERE

28-52kg

4-6 luni

1.2 – 1.5

0.4 – 0.45

0.20 – 0.25

FINISARE I

52-91kg

6-10 luni

0.9 – 1.0

0.32 – 0.36

0.15 – 0.30

FINISARE II

91-107kg

10-20 luni

0.9 – 1.0

0.32 – 0.36

0.15 – 0.30

Nevoile de minerale ale strutului recomandate:

Vitamine

Cantitate

Vitamina A

10000 -20000 IE

Vitamina D3

1500 – 4000 IE

Vitamina E

43 – 50mg

Colina

1430 – 1980 mg

Niacina

57 – 86 mg

Biotina

0.2 mg

Acid folic

1.5 – 2.0 mg

Aparatul genital feminin al vacii

Aparatul genital al vacii este foarte mare si se localizeaza in intregime , pe planseul bazinului .

Vacile foarte batrane sau vacile care au fatat prea de multe ori , au aparatul genital foarte mare .

Ovarele vacii sunt situate in cavitatea pelviana si sunt de marimea unei migdale .

Uterul acestor animale este situat si el pe planseul bazinului vacii . Mucoasa aparatului genital feminin la vaci , are niste formatiuni rotunjite , asezate ordonat si uniform in patru randuri , atat in coarnele uterine cat si in corpul uterin , numite carunculi .

Gatul uterin al vacilor este foarte lung , ajungand si la 10 cm , peretii acestuia prezentand o textura cartilaginoasa . Floarea involta la vaci , predomina in fundul vaginului . Vaginul la vaci este destul de mare , fata de alte animale , avand o lungime in medie de 30 de cm . Peretele inferior al vaginului vacilor , este strabatut pe toata lungimea lui , de doua canale care se deschid posterior intr-o parte si de alta a meatului urinar . Aceste canale sunt numite stiintific drept canalele lui Gartner .

Buzele vulvei la aceste animale , sunt foarte mari si de asemenea ele sunt si foarte proeminente . Comisura superioara la vaci , este rotunjita , fata de cea inferioara care este foarte ascutita si care dispune de un smoc de par .

Combaterea bolilor şi dăunătorilor marului

1265892_apple_blossom Mărul este una din speciile cele mai atacate de boli şi dăunători. După mai mulţi cercetători (Parker, 1979, Way, 1988) la măr s-au întâlnit 80 de boli, 64 specii de insecte şi acarieni şi 8 specii de nematozi.

Aceste cifre sunt într-o dinamică permanentă, din nefericire în creştere. În acelaşi timp trebuie să precizăm că nu toate aceste boli sau dăunători sunt prezente în majoritatea zonelor de cultură a mărului şi nici acolo unde există nu toate provoacă pierderi economice importante.

Dintre bolile cele mai importante, pagube sunt provocate de rapăn (Endostigme inaequalis) şi făinare (Podosphaera leucotricha), iar dintre dăunători: păduchele de San José, afide, păianjeni bruni sau roşii, viermele merelor şi alţii.

Combaterea bolilor şi dăunătorilor la măr se face prin aplicarea a două tratamente în perioada de repaus cu unul din produsele: Oleoecalux 1,5%, zeamă sulfocalcică 20% sau polisulfură de bariu 6%. În perioada de vegetaţie se efectuează minim 6-9 tratamente, din care trei înainte de înflorit. Primul tratament se face la începutul dezmuguritului, contra gărgăriţei florilor (Anthonomus pomorum) cu Detox 25-0,6%, Carbetox 37-0,4% sau Fosfatox R 35-0,1%.

Al doilea tratament se face contra rapănului şi făinării, cu zeamă sulfocalcică 2% sau cu zeamă bordoleză 0,5%+sulf muiabil 0,7%, eventual cu Captan 50-0,25% + Karathane 0,1%.

Acest tratament se repetă în subfaza de răsfirare a inflorescenţelor până la deschiderea primelor flori. În locul captanului se poate folosi Dithane M 45-0,2% sau Topsin M 70-0,07%.

După înflorit, începând din momentul când la 10-15% din flori au căzut petalele, se mai efectuează încă 4-5 tratamente mixte la avertizare.

Precizăm că produsele menţionate mai sus sunt din ce în ce mai mult înlocuite cu altele noi, care se vor folosi conform recomandărilor producătorilor, însă momentul aplicării lor rămâne de regulă acelaşi.

În cazul soiurilor cu rezistenţă genetică la boli, de tip vertical sau Vf (Romus 1 şi 3, Prima, Pionier, Voinea, Ciprian, Florina, Aura, Romus 4 etc.), se efectuează numai 6-8 tratamente cu insecticide, eliminându-se complet stropirile cu fungicide.

Atunci când se cultivă soiuri cu rezistenţă genetică la boli, de tip orizontal sau poligenic (Generos, Auriu de Bistriţa etc.), în cadrul celor 6-8 tratamente cu insecticide, doar la 1-3 stropiri se introduc şi fungicide.

Mulsul vacilor in ferme

In ferme , vacile se mulg cu ajutorul unui carusel de muls , numit rotolactor . Cuvantul rotolactor vine de la faptul ca , vacile cand sunt puse pe acesta , se rotesc in jurul lui , in timp ce se mulg . Cand acest aparat performant se roteste , unele vaci se comporta mai bine , altele mai rau . Cele mai inalte in rang , sunt mai grabite si mai pline de ele . Continue reading Mulsul vacilor in ferme

Vinetele

Vinetele sunt originare din India de Sud si din Sri Lanka . Vanata se gaseste sub mai multe culori , alb , rosu , galben , maro sau violet si forma ei seamana cu o para mai lunga . Vanata se mai numeste si patlageaua vanata . In alte tari , cum ar fi Marea Britanie , vanata se gaseste si sub numele de aubergine , cuvant care in franceza inseamna arabul .

Vanata este originara din Asia , se gaseste din secolul al 19-lea si a fost cu timpul cultivate , crescuta si dezvoltata , in toate partile lumii .

In Romania , vinetele se cultiva inca din secolul al 19-lea , sunt la mare cautare si pretul lor este destul de ieftin pe timpul recoltarii lor .

Vanata este o leguma foarte gustoasa , cu gust dulce si se cultiva intre lunile august si octombrie . Fructul lor este carnos si daca nu le gatim imediat dupa ce acestea se taie , ele se vor oxida si vor fi toxice pentreu organism .

Vinetele contin fibre , vitamine si proteine .

Acestea sunt foarte recomandate de medici datorita calitatilor lor terapeutice , vinetele fiind si ele folosite in industria farmaceutica .

Vinetele ajuta la persoanele cu hipertensiune arteriala , persoanele care au probleme cu digestia , probleme cu ficatul sau cu rinichii .

Fierul este una din cele mai importante substante minerale pe care vanata le contine , fierul fiind foarte bun pentru imunitatea organismului .

Piata iepurilor in Romania

La ora actuala pe piata zootehnica din Romania se gasesc diferite exemplare de iepuri . Multi nu stiu insa ca pentru a putea duce iepurii la piata , trebuie respectate o serie de norme cerute de Uniunea Europeana , norme pe care multi din vanzatorii cuniculari de pe piata nu le respecta si de aici reies si amenzile ridicate care se dau la nerespecatrea acestor reguli . Continue reading Piata iepurilor in Romania

Originea fazanului

Fazanii sunt cunoscuti stiintific sub numele de Phasianidae . In prezent se cunosc peste 70 de specii de fazani in lumea intreaga . Cu o vechime de pe vremea romanilor , fazanul este o pasare cu un colorit minunat , asemanandu-se din aceasta privinta cu paunul . Se gaseste mai ales in zona tropicala , dar si in zona temperata . Singurul loc in care nu vom gasi fazani , este Polinezia .

Totusi pe continentul Asiei , vom gasi cele mai numeroase specii de Phasianidae . Legenda aparitiei acestei pasari este una relativ credibila , spunand ca membrii expeditiei lui Iason , atunci cand au plecat sa caute lana de aur au descoperit aceasta pasare si au adus-o cu ei in Grecia .

In tara noastra fazanul este cunoscut mai ales de vanatori , specie care se gaseste in Romania mai ales in partea Marii Negre .

Cele mai importante specii de fazan gasite in Romania , sunt : fazanul mongolic ( fiind si cel mai mare fazan din Romania ) , fazanul gulerat , comun ,fazanul verde inchis sau fazanul Japonez . Reproducerea acestora , datorandu-se reproducerii incrucisate , au denumit specia de fazani gasiti in tara noastra ‘fazani de vanatoare ‘ .

Fazanii sunt o specie foarte active si traiesc pe campuri cu terenuri cultivate , iar noapte dorm in padure , in copaci .

Cultura timpurie in camp a tomatelor

Se pregateste in zonele in sudul si sud-vcestul tarii,unde primaverile sunt timpurii,iar brunele au o fregventa mai mica.

Terenul destinat culturii timpurii trebuie sa fie usor si permeabil,cu expozitie sudica,ferit de vanturi puternice.Pregatirea acestuia se face din toamna,prin nivelarea de intretinere apoi se administreaza 25-35t gunoi de grajd,300-400kg superfosfat si 100-150kg sulfat de potasiu la ha.Dozele sunt orientative,ele putand fii modificate in functie de fertilitatea solului. Continue reading Cultura timpurie in camp a tomatelor